Tăcuta lume


Se tace îndârjit, abrupt, rapace, Conspirativ se tace-n cârdășie, Pe un pământ bolnav de limbuție De Dumnezeu tot mai vârtos…se tace! Cancanuri colorate viu, vivace, Absorb atenții măsluind lumină, Iar viața însăși este clandestină Când de Cristos și jertfa Lui…se tace! Se scrie încordat, febril, tenace, Despre mondenități sau vernisaje, De flecăreli alimentând miraje, Dar despre mântuire doar…se tace! De ton trezite gamele buimace Se-nflăcărază-n cântece ritmate; Se cântă despe tot și despre toate Însă de viața veșnică…se tace! Iar când lumina-n galerii își face Noi curcubeie-n pânze pe simeze, O lume pare să se-nfiripeze Dar despre scene biblice…se tace! Vremelnicia s-a ornat, dibace, Captând atenția sferă cu sferă, Iar omul prins în cursa-i efemeră Despre ce-i veșnic și vital…doar tace! Dar cei ce știu, prin orișice mijloace Să etaleze lucrurile sacre Și prin angajament să se consacre: Vom scrie, vom vorbi, dar…vom și face! Amin Vulcan, 24 octombrie 2014    Simion Felix Martian

O vioară cântă-n noapte…


O vioară cântă-n noapte Însoţind al meu suspin Iar ecoul ei mi-aduce Pace-n suflet şi alin… Cântă-n noapte o vioară Tulburând tăcerea grea Iar pe strunele viorii Cântă şi inima mea! Glasul meu se-nalţă-n rugă Să ajungă sus la stele Când în noapte o vioară Cântă dorurile mele! Vulcan-06-09-2014     Maria Luca

Acum…


Acum e timp de cercetare Când îţi vorbeşte Dumnezeu… Când strânge oameni în lucrare Şi cheamă blând numele tău… Acum e timpul potrivit Să te opreşti din goana ta Căci Cel ce veşnic te iubeşte Te vrea ostaş în oastea Sa! Acum mai este timp de har Mai curge încă apa vie Isus îţi dă viaţa-n dar Să fii cu El în veşnicie! Vulcan-05-09-2014     Maria Luca

Mai trece Dumnezeu prin lume…


Mai trece Dumnezeu prin lume Dar ce puţini Îi simt apropierea Căci oamenii aleargă… şi aleargă Din viaţa pământească să culeagă Speranţa…  şi iubirea…şi puterea… Se mai opreşte Domnul pe la inimi Şi bate…şi iar bate… aşteptând… Şi stă acolo timp îndelungat De parcă lumea-ntreagă L-a uitat Înfrigurat… cu sufletul arzând… Şi astăzi mai vorbeşte omenirii Cu vocea unui Tată iubitor… El poate fi o zbatere de-aripă, Iubirea ce se naşte într-o clipă Dar poate fi şi foc mistuitor! Mai trece Dumnezeu prin lume Să cerceteze inimi şi popoare Dar vede-atâta ură şi durere Şi dragostea ce-n agonie piere Iar nepăsarea omului Îl doare! Mai trece Dumnezeu.. .încă mai trece Cu ochii-nlăcrimaţi şi suspinând… Şi plânge toamna lacrime de nori… În depărtări se-arată noii zori: “Treziţi-vă… e timpul… şi voi veni curând!” Vulcan-05-09-2014     Maria Luca

Noapte de toamnă


  Peste-al nopţii întuneric Luna-şi cerne măreţia Aducând în suflet pacea Şi speranţa… şi iubirea… Umbrele înfricoşate Prin unghere se ascund Când pe cer răsare luna Şi străluce îndelung… Şoaptele se sting pe rând… Liniştea-i de-acum deplină… Poate-un suflet se mai roagă Şi din când în când suspină… Dar privind în bezna nopţii Vede luna ce luceşte Şi-atunci ştie cu tărie… Domnul veşnic îl iubeşte! Vulcan-03-09-2014    Maria Luca

Vremea de acum…


Doamne…e atâta ură Ce sufocă dragostea Şi aleargă omenirea Pe un drum unde-i pieirea Lipsită de pacea Ta! Sunt atâtea lacrimi Doamne Şi suspine…şi dureri… Glasuri care-n rugăciune Cheamă tainic al Tău Nume Să le dai din cer puteri… Sunt şi oameni ce mai caută Adevărul pe pământ… Ei nu ştiu…nu înţeleg Că-adevărul pur…întreg Este sfântul Tău Cuvânt! Doamne-atâta nedreptate Ce triumfă…mă-nfioară… Nu-nţeleg de ce-i aşa De ce plânge dragostea? Mă întreb a câta oară? Azi Te rog…Te rog Părinte Mai trimite Har de sus… Lasă ploaie de iubire Peste-ntreaga omenire Să iubim cum Tu ai spus!!! Vulcan-03-09-2014     Maria Luca

De-aş umbla prin lumea mare…


De-aş umbla prin lumea mare Să întâlnesc Iubirea Ta, Zadarnic ar fi drumul meu De n-aş avea iubire eu Şi atuia să o pot da! Zadarnic aş străbate munţii Şi ape mari… şi văi adânci De nu mi-ar fi inima plină De pace sfântă şi lumină, Şi n-aş trăi după porunci! Întreg pământul de-aş umbla Să cat răspunsuri la-ntrebări, De nu m-aplec în părtăşie Să pot sorbi din apa vie Nu voi păşi spre-albastre zări! Zadarnică e orice trudă Şi-orice lucrare… fără rost, De nu e Domnul, Domnul meu, Stăpân şi veşnic Dumnezeu, Să-mi fie Steag şi Adăpost! Vulcan-02-09-2014     Maria Luca

De-aş umbla prin lumea mare…


De-aş umbla prin lumea mare Să întâlnesc Iubirea Ta, Zadarnic ar fi drumul meu De n-aş avea iubire eu Şi atuia să o pot da! Zadarnic aş străbate munţii Şi ape mari… şi văi adânci De nu mi-ar fi inima plină De pace sfântă şi lumină, Şi n-aş trăi după porunci! Întreg pământul de-aş umbla Să cat răspunsuri la-ntrebări, De nu m-aplec în părtăşie Să pot sorbi din apa vie Nu voi păşi spre-albastre zări! Zadarnică e orice trudă Şi-orice lucrare… fără rost, De nu e Domnul, Domnul meu, Stăpân şi veşnic Dumnezeu, Să-mi fie Steag şi Adăpost! Vulcan-02-09-2014     Maria Luca

În fiecare clipă


În fiecare clipă din viaţa care trece Aş vrea să-Ţi spun Isuse cât Te iubesc de mult… Aş vrea a mea povară să o aduc la cruce Să stau îngenunchiat şi glasul să-Ţi ascult! În fiecare zi mi-e tot mai dor de Tine… Mi-e tot mai dor de ţara ce mă aşteaptă sus Şi-n nopţile târzii dau sufletului aripi În sfântă părtăşie să Te-ntâlnesc Isus! În orice răsărit când soarele-mi zâmbeşte Şi seara în apus când stele strălucesc M-aplec cu reverenţă în faţa slavei Tale Şi pentru tot şi toate din nou Îţi mulţumesc! În fiecare clipă din viaţa trecătoare, Cu orişice bătaie a inimii arzând Aş vrea să-Ţi spun Isuse cât Te iubesc…şi-aştept Acea măreaţă zi când vei veni…curând! Vulcan-01-09-2014     Maria Luca

Cântă… cântă inimioară…


Cântă… cântă inimioară Tot ce simţi.. .ce te-nfioară… Cântă inimioara mea Dorul sfânt şi dragostea… Cântă despre dor şi stele, Despre visurile mele… Cântă inimioară cântă Despre pacea Sa adâncă… De cu zori până-n apus Spune tot ce ai de spus… Glasul tău să fie cânt Ce spre cer îşi ia avânt… Glas de zâmbet şi suspin, De iubire şi alin… Şi cât încă mai e har Tu să nu baţi în zadar Ci să cânţi neîncetat Dragostea ce m-a salvat! Vulcan-31-08-2014     Maria Luca

Ţi-aud chemarea….


Ţi-aud chemarea Tatăl meu Şi vocea Îţi aud… Ale Tale şoapte de iubire În inimă pătrund! Atât de mult am rătăcit Pe-al lumii drum murdar Căutând o rază de speranţă Plângând ades cu-amar! Atât de mult Te-am întristat Isuse, Domnul meu, Când eu treceam nepăsător Iar Tu-mi vorbeai mereu… Dar m-ai iubit… o, m-ai iubit C-o dragoste de Tată Ce n-am găsit-o ani la rând În lumea asta toată… Şi mâna ai întins spre mine În groapa de păcat M-ai curăţat, mi-ai dat salvare Şi pacea Ta mi-ai dat… Acum Te-aud în orice vers Te văd în tot şi toate… Eşti Tatăl meu… eşti Dumnezeu De-acum şi pân’ la moarte! Vulcan-27-08-2014     Maria Luca

Sonet de octombrie


Fiori de zori cu sărutări de brume Sucombă-n dimineți întârziate, Când pleoapa orizontului se zbate Și curge mierea soarelui pe lume. Cortina ceții tocmai ridicate, Cu albul dens de vălurate spume, Dezvăluie privirii noi albume Cu pozele-n aramă ferecate. E bogăție-n roade și-n culoare, Având în palma cerului sorginte De unde curg ca binecuvântare, De-aceea dăltuiesc febril cuvinte Să pună gratitudinea-n valoare: Îți mulțumim cu inima, Părinte! Vulcan, 13 octombrie 2014     Simion Felix Martian

Pe scena unei lumi grăbite…


Pe scena unei lumi grăbite Preocupată de succes E-atât de rară pacea-n inimi Suspinul e atât de des… Aşa puţini privesc în jur Cu zâmbet cald…neprefăcut De parcă au uitat că-n viaţă Iubirea este ţel şi scut… Şi antrenaţi în goana lumii Aleargă către nicăieri Secătuiţi de frumuseţe Lipsiţi de pace şi puteri… Pe scena unei lumi pierdute În haosul creiat de ea Mai este-o rază de sperană De te opreşti…o poţi vedea! Ea vine de la Dumnezeu Pătrunde-n inimi cu uimire Şi-acolo-nmugureşte tainic Un dor de pace şi iubire! Vulcan-27-08-2014     Maria Luca

Şi dacă ar mai fi cuvinte…


Şi dacă ar mai fi cuvinte Le-aş strânge toate-n al meu vers Şi puse pe-a iubirii strună Le-aş înălţa în univers! Le-aş împleti cu bucurie, Le-aş ţese cu un tainic dor Şi-n nopţi târzii le-aş închina Iubitului Mântuitor… De-ar fi să pot… aş inventa Cuvinte multe… mii şi mii Să-Ţi laud măreţia Tată Şi slava Ta din veşnicii! Vulcan-26-08-2014     Maria Luca

Să nu-ţi mai fie teamă…mereu voi fi cu tine!


Să nu te întristezi…să nu-ţi mai fie teamă Căci ochii Mei din ceruri te vor veghea mereu Prin orice încercare Eu îţi voi fi alături Şi voi lăsa izbândă căci Eu sunt Dumnezeu! Să nu-ţi mai fie cântec suspinul ne-ntrerupt Şi trupul măcinat de apriga durere… Eu sunt Mângâietorul şi Medicul Suprem Şi pot veni la tine…Doar roagă-te şi cere! Să nu priveşti în urmă la paşii ce-ai lăsat Ci inima să-ţi fie altar de închinare Şi de vor fi cărbunii în dragoste aprinşi Eu voi veni la tine şi îţi voi da salvare! Te-am auzit copile…ţi-am înţeles chemarea Rostită necurmat prin lacrimi şi suspine… M-am coborât acum şi ţi-am vorbit…ascultă… Să nu-ţi mai fie teamă…mereu voi fi cu tine! Vulcan-26-08-2014      Maria Luca

Cât de măreţ eşti Doamne…şi cât de nepătruns!


Atât eşti de măreţ…atât de nepătruns Şi totuşi eşti aici în preajma mea ascuns… Îţi simt prezenţa Doamne în fiecare floare, În pasărea ce cântă, în susur de izvoare… Îţi văd sublimul chip râzând în curcubeu… Privesc mulţimi de stele şi-acolo eşti…mereu… Te simt în vorba blândă şi-n zâmbetul curat În tot ce prin iubire în oameni ai lăsat… Te-aud cum îmi vorbeşti în părtăşie sfântă Când sufletul se roagă iar inima îmi cântă… Atâta fericire şi pace-mi dăruieşti Şi-mi dai puteri pe cale spre zările cereşti… Atât de nepătruns…atât de minunat Eşti Tu…în tot şi toate…Eternul Împărat… Tresalt de bucurie…cu gândul fremătând Că mă iubeşti Isuse…că vei veni curând… Şi-atunci, în ziua-aceea am să-nţeleg Isus Cât de măreţ eşti Doamne şi cât de nepătruns! Vulcan-26-08-2014     Maria Luca

Cât de măreţ eşti Doamne…şi cât de nepătruns!


Atât eşti de măreţ…atât de nepătruns Şi totuşi eşti aici în preajma mea ascuns… Îţi simt prezenţa Doamne în fiecare floare, În pasărea ce cântă, în susur de izvoare… Îţi văd sublimul chip râzând în curcubeu… Privesc mulţimi de stele şi-acolo eşti…mereu… Te simt în vorba blândă şi-n zâmbetul curat În tot ce prin iubire în oameni ai lăsat… Te-aud cum îmi vorbeşti în părtăşie sfântă Când sufletul se roagă iar inima îmi cântă… Atâta fericire şi pace-mi dăruieşti Şi-mi dai puteri pe cale spre zările cereşti… Atât de nepătruns…atât de minunat Eşti Tu…în tot şi toate…Eternul Împărat… Tresalt de bucurie…cu gândul fremătând Că mă iubeşti Isuse…că vei veni curând… Şi-atunci, în ziua-aceea am să-nţeleg Isus Cât de măreţ eşti Doamne şi cât de nepătruns! Vulcan-26-08-2014     Maria Luca

Căsătorie:Dragoș și Ligia (dedicație)


     Dragoș și Ligia (Focșani, 5 octombrie 2014)   Parcă și straiul toamnei la Focșani Este de sărbătoarea nunții gata, Uimind prin fastul său pe artizani, Căci nunta are, dăinuind prin ani, O filă nouă azi la Maranata.   Dragoș și Ligia, pe drumul lor, Punând dorințele în rugăciune S-au întâlnit, și nu întâmplător, Căci…

Anii vin şi anii trec….


Valuri vin şi valuri trec Peste-al timpului catarg Antrenând cu ele lacrimi Şi speranţele în larg… Valuri trec şi valuri vin Aducând o nouă zi Ce pe aripi poartă-n zbor Ţeluri noi şi bucurii… Anii vin şi anii trec Trece viaţa ca un fum… Azi suntem aici…ca mâine Vom porni pe un alt drum…. Vulcan-25-08-2014

Unde cauţi tu pacea frate?


Unde cauţi tu pacea frate? Unde duce calea ta Când prin lumea de suspine Nu e om să te aline Pacea să ţi-o poată da? Unde-ţi este adăpostul Când furtuna naşte val Şi loveşte-n barca ta? Drumul cum îţi vei afla Să te-ntorci din nou la mal? Frate unde cauţi Iubirea Ce aduce fericire… Dragostea adevărată Ce de veacuri e lăsată Peste-ntreaga omenire? Nu privi spre lumea-aceasta Pacea-n ea n-o vei găsi Şi nici adăpost la greu… Priveşte la Dumnezeu El te-nvaţă a iubi! Vulcan-25-08-2014      Maria Luca

Ridică-ţi ochii către cer!


Când simţi că plouă peste tine Dispreţ şi nepăsare… Când inima o simţi pustie Şi orice vorbă doare… Când vezi că tot ce-a fost frumos S-a spulberat deodată Şi poarta ce-o doreai deschisă Rămâne încuiată… Când cei din jurul tău te mint Cu zâmbete viclene Căutând să sape mai adânc În sufletul ce geme… La cine-alergi? La cine cauţi Alin şi mângâiere Şi cine poate într-o clipă Să-ţi dea din nou putere? Ridică-ţi ochii către cer De-acolo te veghează Un Tată bun şi iubitor Ce calea-ţi luminează… Nu te-ntrista…nu mai privi La cei ce-ţi vor pieirea Căci Dumnezeu cu braţul Său Revarsă izbăvirea! Vulcan-24-08-2014     Maria Luca

Mi-a spus odată un drumeţ…


Mi-a spus odată un drumeţ Ce-am întâlnit pe cale Că tot ce-n viaţă-i mai de preţ E Harul Domnului, măreţ, Şi darul jertfei Sale! Mi-a spus că dragostea învinge Oricât ar fi de greu Şi dacă inima îţi plânge Cu mâna-I sfântă te atinge Eternul Dumnezeu! Mi-a spus că-odată…pe o cruce Un Fiu de Împărat s-a stins… Că jertfa Lui în lume-aduce O cale dreaptă la răscruce Şi-un dor de necuprins… Şi-apoi, drumeţul s-a tot dus Dar mi-a mai spus ceva… Prin mine ţi-a vorbit Isus Că te aşteaptă în cer, sus… Te-ntoarce azi…nu amâna! Vulcan-22-08-2014     Maria Luca

Mai sunt întrebări…


Mai sunt întrebări ce-şi caută răspuns Şi doruri ce-aşteaptă alin… Speranţe mai sunt ce vor împlinire În viaţa de zbucium şi chin… Mai sunt încă voci ce Cuvântul vestesc Şi mâini ce se-nalţă spre zări… Genunchi ce se pleacă în rugă fierbinte… Mai sunt încă blânde chemări… Mai sunt încă imnuri ce cântă iubirea Şi inimi ce-n dragoste cresc… Cuvinte mai sunt ce zidesc şi ridică Şi oameni ce încă iubesc! Vulcan-21-08-2014     Maria Luca

Există un timp…


Există un timp în care să speri… Un timp de credinţă şi vis Când inima-ţi cântă şi duhul tresaltă Când cerul te cheamă deschis… Există un timp de aduceri-aminte… Un timp să porneşti iar la drum Să cauţi un tăciune ce încă mai arde Ascuns de regrete şi scrum… Există un timp pentru rugă fierbinte… Un timp de-aşteptare şi dor Când Domnul răspunde în marea-I iubire Şi aripi îţi dă pentru zbor… Există un timp să-nţelegi că iubirea E tot ce-ai putea să doreşti Când anii aleargă şi viaţa se trece… Există un timp să iubeşti! Vulcan-20-08-2014    Maria Luca

Vine toamna… vine, vine…


Bate vântul… toamna vine Cu mantaua-i ruginie Adunând în zare norii Lăsând bruma peste vie… Cade ploaia… bate vântul Într-un dans dezlănţuit… Codru geme… frunza-şi plânge Peste câmpul vestejit… Vine toamna… vine, vine Aducând melancolii, În livadă fructe coapte Şi-n cămară bogăţii…. Doar un greiere hoinar Tot mai cântă liniştit N-a văzut că vara-i gata Şi că toamna a venit! Bate vântul… plouă, plouă Încă-o toamnă-n viaţa mea… Mulţumesc Iubit Părinte Pentru îndurarea Ta! Vulcan-03-09-2014      Maria Luca

De ce să-ţi fie teamă?


De ce să-ţi fie teamă când treci prin încercare Şi valuri furioase în barca ta lovesc Când spinii fără număr îţi sângeră piciorul Şi cei de lângă tine fugind te părăsesc? De ce să-ţi fie teamă când arşiţa te arde Şi grijuri fără număr frământă al tău gând, Când trupul de ţărână îţi geme în durere Şi zorile vin greu…şi te găsesc plângând? De ce să-ţi fie teamă? Tu ai un Dumnezeu În ceasuri de-ncercare…în rugă şi suspine Ce ţi-a promis odată când te-ai predat pe braţu-I: “Copile…nu te teme…mereu voi fi cu tine!!!” Vulcan-19-08-2014     Maria Luca

Mai fă un pas…


Mai fă un pas spre ţara sfântă Te-şteaptă acolo Dumnezeu… Chiar dacă spinii te rănesc Iar cei din jur te părăsesc Isus te ia pe Braţul Său! Mai fă un pas…mai urcă-o treaptă Cu ochii aţintiţi spre cer… Să nu te-oprească-n calea ta Povara…cât ar fi de grea Nici bogăţiile ce pier! Mai fă un pas…mai stai în rugă Şi cere milă şi-ndurare… Chiar dacă grijuri te frământă Şi-adesea inima ţi-e frântă Isus îţi poate da salvare! E timpul veşnic călător Şi trece-n zbor…de neoprit… Mai fă un pas…mai urcă-o treaptă Isus în ceruri te aşteaptă Căci veşnic te-a iubit! Vulcan-17-08-2014      Maria Luca

Tablou autumnal


Pe șevalet e  pânza încă goală Dar toamna-și varsă marea de culoare Din lan, din pom, din crâng, din iaz, din floare Și toate prind pe pânză rânduială. Imaginea se-ncarcă, prinde viață, Din tinda toamnei se pornește vântul Spre porumbiștea deșelând pământul Și spre mătasea verde din fâneață. De rodul greu din ram scâncesc proptele Sub mărul plin de râsete rotunde, Iar dinspre piersici simți cum te pătrunde Belșugul galben până la plăsele. E grea povara dulce din livadă Cum și în cucuruz cu greu apasă, Și peste tot, când seara-ncet se lasă, Se-nchide-a mulțumirii acoladă. Pe pânză-i rodul plin al unei toamne, Iar șevaletul tace a uimire; Privesc tabloul plin de mulțumire Dar să-l semnez nu pot, semnează-l, Doamne! Căci doar a Ta e din vecii rodirea Chiar dacă noi mai scrijelim pe glie, De-aceea pun pe pânza caldă, vie, În loc de semnătură…mulțumirea! Amin Petroșani, 19 septembrie 2014    Simion Felix Martian

Când spui o vorbă…


Când spui o vorbă nu uita Ca vorba ce-o rosteşti S-aducă-n suflete speranţă Şi pacea s-o zideşti… Când spui o vorbă ea să fie Alint şi mângâiere S-aducă zâmbet în privire Să dai prin ea putere… Când spui o vorbă nu uita Ea poate fi furtună Sau soarele care vesteşte O nouă zi…mai bună! Vulcan-16-08-2014      Maria Luca

Probleme cardiace


În Inima, pe locul de la geam, Se-așează rugăciunea-nlăcrimată, Stingheră version funestul amalgam De clipuri policrome IE ȘI tam-tam, Si Ochii EI Prin geam Spre ceruri Cata. Desi Nu-i tocmai cadrul potrivit, Cu viermuiala îngrijire-o înconjoară Si zgomotul strident, de neoprit, Se reculege-n duhul smerit EI SI-n fâlfâit de foc Spre ceruri ZBOARA. “În inimi,…