Să merg pe drumul vieții mereu cu fruntea sus…


Să merg pe drumul vieții mereu cu fruntea sus
Chiar dacă uneori de lacrimi sunt răpus…
Acesta-i țelul meu…dorința cea mai mare
Să fiu lumină-n noapte și-n lume să fiu sare…
Și vreau prin versul meu să fiu o adiere
Ce-aduce-n suflet pace și-n inimă putere
Iar în momente grele când viața e pustie
Să fiu chiar eu, iubirea…izvor de apă vie…
Să fiu acum când iarna ne-a troienit și viața
O rază caldă, blândă ce-aduce dimineața…
Să fiu parfum de cetini ce sufletu-nfioară
Prin versul meu să fiu în viață…primăvară!

Vulcan-10-01-2017

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s