Isus și ziua copiilor


Nu, nu este vorba de o sărbătoare în care reflectoarele atenției generale să fie îndreptate spre copii. Așa cum este astăzi. Sau ar trebui să fie. Dar nu o atenție determinată de calendar, ci o preocupare sinceră, temeinică și permanentă pentru cei cărora le vom încredința, ca pe o ștafetă, greutatea planetei. În Israelul secolului…

Slujbă fără negociere


Inițial publicat pe La moara lui Felix:
Bărcile priponite la mal și năvoadele întinse la uscat trebuie să fi fost elemente esențiale într-un tablou înfățișând Capernaumul. Satul de graniță își trăia tihna în clipocitul apei Ghenezaretului, fiind și la doar trei kilometri de locul unde Iordanul se varsă în lac. Nu-i de mirare, deci,…

Samson și darurile irosite


Inițial publicat pe La moara lui Felix:
Pe vremea când în Israel „fiecare făcea ce-i plăcea”, nu erau reviste de culturism. Altfel, l-ar fi desenat pe copertă.. Și merita, după felul cum arăta. Era Samson, fiul lui Manoah. Nu a trebuit să meargă la sală nici să se îndoape cu steroizi. Nu a „tras…

Examen la dragoste


Dimineața începutului de vară, pe țărmul Tiberiadei, s-a dovedit a fi cu totul deosebită pentru cei șapte pescari. După o noapte de trudă pe valuri, soldată cu un eșec dureros, au trăit, iată, și miracolul: o nouă pescuire miraculoasă! Se întâlniseră cu Isus cel înviat și au văzut, din nou, că în prezența Lui năvoadele…

Cuvântul ca un panaceu


Muntele, tribună și martor tăcut al învățăturii lui Isus, rămânea în urmă, în timp ce El se îndrepta spre Capernaum. Dar ziua nu se terminase, ba chiar urma să-i ofere Învățătorului o surpriză. Una care să-L uluiască. Un ofițer din garnizoana de frontieră avea un rob la care ținea foarte mult și care era grav…

Sărut mâna, femeie!


Sărut mâna, femeie! Femeie mamă, femeie soție, femeie fiică. Dacă m-am oprit o clipă din zborul meu zigzagat printre cuvinte, să-ți aduc un omagiu, e pentru că întreg Universul se oprește. Se opresc astrele să-ți amintească faptul că ești o ființă absolut specială. Pentru că așa ai fost creată. După ce Atoateziditorul a creat toate…

Cu vipera, de la ucigaș la zeu


S-a apărat singur, dar foarte convingător. Atât de convingător, încât ar fi putut fi liber. Iar cei în fața cărora se apăra de acuzațiile iudeilor, conaționalii lui, nu erau oricine. Printre ei era procuratorul Festus, împăratul Irod Agripa II și sora acestuia, Berenice, personaj extrem de influent pe lângă împărat . L-au ascultat, au deliberat…

Prorocul Iona și harta maritimă


Se numea Iona și era fiul lui Amitai. Era omul lui Dumnezeu. Tocmai de aceea șochează neascultarea lui. Răzvrătirea a dat lăstari în inima omului încă de la începuturi, și neascultarea a făcut casă bună cu poporul ales, în multe perioade din istoria sa zbuciumată. Dar Iona era în „organigrama” cerului. Era mesagerul lui Dumnezeu.…

Rai, copilărie şi cireşe


Deşi vara mă invadează prin toate simţurile, cel mai mult o simt cu sufletul, când îmi bate la fereastra inimii cu cireşe coapte. Altfel n-aş putea nici să afirm că cireşele au gust de soare şi copilărie, nici să îmbrac cireşul cu pantaloni scurţi, trăgându-l de bretelele ramurilor încărcate. Căţăratul într-un cireş, reper crucial al…

Bodnariu – Barnevernet, fluier final


Titlul sună sec, aducând a cronică sportivă. Nu l-am ales, însă, pentru a bagateliza ceea ce s-a dovedit a fi o tornadă de un dramatism intens, ci pentru a detensiona. Încărcătura emoțională din perioada acestei confruntări a devenit uriașă. Pentru părinți, pentru copii și pentru miile și miile de oameni de pe mapamond care au…

De Ziua Copilului, sfaturi pentru Barnevernet


Bună ziua, oameni buni. Acesta este un salut românesc, purtând în el un bun-simț ancestral. Îl folosesc fără a avea, însă, convingerea că în cazul vostru se potrivește. Pentru că, măi tovarăși barnevernetiști, voi nu dați dovadă a fi „buni”, și am chiar îndoieli serioase că ați fi „oameni”. Sfaturi? Da, am să vă dau…

Dumnezeu nu face rebus


Părăsise Ierusalimul în fruntea suitei sale, și carul îl legăna agale în arșița amiezii, coborând spre Gaza. Era om cu vază la curtea împărătesei Candace a etiopienilor, mai mare peste vistieriile acesteia. Ministru de finanțe, vasăzică. Cunoscându-L pe Dumnezeu prin diaspora evreiască, nu putea pierde prilejul de-a veni la Ierusalim să se închine la Templu.…

Ești beat, Barnevernet


Inițial publicat pe La moara lui Felix:
Vor fi fiind evenimente legate de data de azi, dar primul lucru care mi-a venit în minte, privind calendarul, a fost: a trecut o lună de la protest. Protestul global antibarnevernet. În decursul acestei luni, așteptând rezultate, am urmărit și statisticile. Un protest de Cartea recordurilor. S-a…

Isus în Templu, la exchange


„Toate drumurile duc la Roma”, spuneau vechii romani. Dar nu se aplica și la evrei, pentru că în perioada sărbătorilor toate drumurile lor duceau la Ierusalim. La Templu. Veneau din cele patru vânturi, de pe unde-i purtaseră pașii, pentru a sărbători împreună. Și a aduce jertfe. Așa le poruncise Dumnezeu. Sărbătoriseră primul Paște înainte de…

Barnevernet și zidurile Ierihonului


Nu auzisem nimic despre Barnevernet până în toamna anului trecut. Aș fi preferat să nu aud. Ba nu. Asta înseamnă să fugi de realitate. Era de preferat să nu fi existat. Dar există. Așa cum există spini și junghiuri. Putregai și violență. Secetă și puroi. Se pare că scopul inițial al acestui Serviciu era bun.…

Interviu cu apostolul Pavel


Te-ai impus, Pavele, în coștiința posterității, și ca scriitor. Nu neapărat în topul celor mai prolifici, dar cu siguranță poți fi menționat printre cei mai eficienți. Asta în ceea ce privețte influența scrierilor tale asupra umanității. Ca scriitor, deci, cunoscător al procedeelor artistice, nu mă vei condamna pentru acest…interviu. Așadar, cine ești? Te rog să…

Porcăria fiului…emancipat


Inițial publicat pe La moara lui Felix:
Da, a fost și risipitor. Și încă rău. Dar mai întâi s-a emancipat. Adică a ieșit de sub autoritatea tatălui. Cât despre „porcărie”, nu este vorba de fapta lui. N-aș îndrăzni să vorbesc astfel. Pe aceasta aș numi-o mai degrabă nechibzuință. „Porcăria” este punctual final al drumului…

Copiii aparțin părinților!


Inițial publicat pe La moara lui Felix:
Mi-am supraevaluat echilibrul interior și controlul asupra supapelor care-mi dozează sentimentele. Nu eram pregătit pentru încă o lovitură. Căutând să fiu la curent cu evoluția dramei familiei Bodnariu, am întâlnit această afirmație mai mult decât șocantă: Copiii aparțin Statului. Ludovic al XIV-lea, Le Roi Soleil, a spus:…

Primăvara din suflet


Privesc uimită pe fereastră şi ochii parcă nu vor să accepte realitatea ce se dezvăluie dincolo de sticla rece…Primăvara şi-a schimbat haina ei de verde fraged şi strălucitor cu un covor alb, pufos, ce mă duce cu gândul la zilele unei ierni veritabile…Deschid fereastra să mă conving de absurda realitate şi o pală de aer…

Rusalii şi flori de câmp


  Umplându-mi sufletul cu un flux proaspăt, intens de frumuseţe, prin ochii larg deschişi a uimire şi admiraţie, cuget: frumuseţea ar fi inutilă dacă n-ar exista dragostea de frumos. Dar Creatorul, desăvârşit în înţelepciunea Sa, nu numai că ne-a înconjurat cu frumuseţe, dar a şi sădit în noi sensibilitate la frumos.    Creaţia este frumuseţe la…

Rai, copilărie şi cireşe


Deşi vara mă invadează prin toate simţurile, cel mai mult o simt cu sufletul, când îmi bate la fereastra inimii cu cireşe coapte. Altfel n-aş putea nici să afirm că cireşele au gust de soare şi copilărie, nici să îmbrac cireşul cu pantaloni scurţi, trăgându-l de bretelele ramurilor încărcate. Căţăratul într-un cireş, reper crucial al…

Capriciile primăverii


  Dacă am face abstracție de așteptările noastre și am mai reuși și să ignorăm calendarul, decorul alb de afară ar putea să ne bucure. Vorbim de atâtea ori despre bucuriile zăpezii, despre frumusețea straiului imaculat scânteind în soarele mușcător, despre jocuri și sporturi de iarnă, încât, revin, am avea motive de bucurie. Asta dacă…

Generația de azi…


Generația de azi are multe lucruri și cele mai multe încep cu “I” (iPhone, iPad, etc). Totul concentrat la persoana întâi (“I” în lb. engleză). Generația de azi cuprinde tineri insensibili la păcat, la Evanghelie, la Dumnezeu. Sensibili doar la nou, la tehnologie, la haine. Acest mod nou de a trăi începe să devină tot mai…

Să ne oprim din alergarea…..


Să ne oprim o clipă din goana noastră nebună către…..Către ce?  Încă din primele clipe ale dimineţii începe alergarea prin această lume -parcă mai nebună decât noi – şi ne agităm, şi căutăm mereu ceva, mai mult…şi mai mult…Sorbim în grabă cafeaua să prindem puteri -oare? -apoi ne aliniem alături de majoritate la startul alergării…

A venit…iarna!


Privesc uimită albul nemărginit ce acoperă cu puritatea lui tot ce ochii pot cuprinde până undeva departe…A venit în sfârşit iarna, cu adevărat!  Tânjeam după troienele imense, doream să pot simţi din nou fulgii albi şi pufoşi mângâindu-mi obrajii înbujoraţi şi cuibărindu-se în plete – oare câţi sunt fulgi de zăpadă şi câte fire albe?…