15350602_794440977365085_2336280177215097471_n

Scrisoare către Dumnezeu – Maria Luca


”Scrisoare catre Dumnezeu” . Noul volum de versuri al poetei MARIA LUCA,editat de Editura LifeArt   Au apărut cărți noi editate de Editura LifeArt. Astăzi vă prezentăm volumul „Scrisoare către Dumnezeu” având ca autoare pe Maria Luca. O felicităm și îi mulțumim pentru încrederea acordată editurii noastre la început de drum! Liliana Ghiță Boian  – Editura…

Maria Luca

Va veni crăciunul…


Va veni crăciunul…vor mai fi colinde Dar ce inimi Doamne, oare vor aprinde Când în lume-i viața tristă, zbuciumată Și ne doare țara ce ne-a fost furată… Va veni crăciunul cu alai de zboruri Fulgii albi vor scrie nesfârșite doruri Dar vor fi și lacrimi și vor fi suspine Căci puține-s vorbe inimi să aline… Va veni crăciunul și colindătorii Ne vor bate-n poartă…vor aduce zorii Să-i lăsăm să intre cu-a iubirii veste Și cu Pruncul Sfânt Cel născut în iesle… Va veni crăciunul…va veni degrabă Dar ce-aduce oare ”moșul” în desagă? Nu vrem daruri multe…nu vrem bogății Ci iubire sfântă, pace, bucurii! Vulcan-27-11-2016     Maria Luca

Maria Luca

Și când va fi să vină clipa…


Și când va fi să vină clipa Să mă dezbrac de lutul greu Nu plângeți…mă voi duce-acasă Unde m-așteaptă Tatăl meu! M-așteaptă casa pregătită Cu dragoste de-al meu Iubit… Nu vor fi lacrimi, nici durere Doar bucurii de negrăit! Și când va fi să vină clipa Să plec…voi nu vă întristați… Rămâneți treji și vegheatori Calea credinței să urmați… Iar când pe norii plini de slavă Domnul Isus va reveni Cu multă bucurie sfântă Ne-om revedea în veșnicii! Vulcan-18-11-2016     Maria Luca

Maria Luca

Doamne, nu mă lepăda!


Doamne, nu mă lepăda De la pieptul Tău cel sfânt… Ştiu că mult Te-am întristat Prin purtare şi păcat Încălcând al Tău Cuvânt! Nu mă lepăda Părinte De la scumpă faţa Ta… Mai priveşte încă-o dată Inima ce-i vinovată Şi doreşte-a se-ndrepta! Doamne, nu mă lepăda Mă mai iartă încă-o dată Căci sunt slab…sunt doar un om Pe pământ…un biet atom Ce Te strigă: Ava…Tată! Vulcan-15-10-2016     Maria Luca

Maria Luca

Rugăciune


Doamne, Tatăl meu din ceruri Mă aplec cu umilință Jos, la poala crucii Tale Prin iubire și credunță Mă aplec să-Ți cer Părinte Stropi de milă și-ndurare Peste slaba mea ființă Căci mi-e greu și mult mă doare Când din neveghere Tată Fața iar Ți-am întristat Și prin lumea de păcate Pașii mi-au cutreerat… Azi mă-ntorc la Tine, Tată Obosit și plin de vină Lasă Doamne Duhul Sfânt Să-mi dea pace și lumină Și mai dă-mi putere Tată Calea dreaptă s-o păstrez Tu să mergi în fața mea Eu, umil să Te urmez! Vulcan-17-11-2016    Maria Luca

Întâi Decembrie


Stau nemişcaţi în iarnă Apusenii, Privind cu duh de tulnice-n fereşti Spre Alba, ce-n ţinuta-i de milenii Cântă cu zorii-n clopote utrenii Pe-un portativ cu note româneşti. Unirea a fost vis din vremi străbune Şi azi sărbătorim visu-mplinit Când româneşte a dat pita-n grâne Dar nu uita, o, nu uita, române, Să mulţumeşti cui ai…

Maria Luca

De nu Te-aș fi-ntâlnit Iubire…


De nu Te-aș fi-ntâlnit Iubire Mă-ntreb ce viață-aș fi avut… Fără Lumină-n întuneric Și în furtună fără Scut… Adesea stau și mă gândesc Că dacă nu mi-ai fi vorbit Atât de minunat…de tainic N-al fi știut că sunt iubit Și n-aș fi înțeles că jertfa Ce-ai îndurat-o pe calvar A fost ca eu să am viață Să pot primi iertarea-n dar… De nu Te-aș fi-ntâlnit Iubire Eram și azi un păcătos Dar m-ai făcut un fiu de Rege… Un fiu de Rege, glorios! Vulcan-15-11-2016    Maria Luca

Featured Image -- 35906

Mioriţa


Inițial publicat pe La moara lui Felix:
Pe-un picior de plai Cu gândul la Rai… – Nu plânge, Mioriţo, nu mai plânge, Ţi-e, cumva, glasul bocet a pustiu? Complotul cosmic însetat de sânge Ce-a vrut ca Viaţa-n moarte a o frânge A eşuat, Păstorul tău e viu. Iar dacă paltinii şi brazii cântă, Chiar…

Maria Luca

Mi-a spus odată Dumnezeu…


Mi-a spus odată Dumnezeu Când am citit Cuvântul Sfânt Că dragostea e chintesența Trăirii noastre pe pământ, Că fără de iubire omul E trist, pustiu și fără viață E ca pădurea-n miezul verii Fără izvoare și verdeață… Mi-a spus odată Dumnezeu Că-i o poruncă a iubi… Că doar așa găsi-vom calea Ce ne va duce-n veșnicii! Vulcan-10-11-2016    Maria Luca

Maria Luca

Venea un om la Dumnezeu…


Venea un om la Dumnezeu… Venea purtând păcatul greu De-a lui povară apăsat Venea un om împovărat Venea la Tatăl său… Și-n jurul lui treceau cântând Mulțimi de oameni alergând… Priveau spre el nepăsători Ba îl răneau adeseori În inimă și-n gând… Iar bietul om însingurat Mergea spre Cel ce l-a creat… Purtând o cruce ce-l strivea Pe calea-ngustă el pășea Spre Tatăl prea-înalt… Și uneori privea spre zări Cu ochi pierduți în depărtări… Îngenunchea și vocea lui Bătea la poarta cerului Pe-a dragostei cărări… Și Tatăl Sfânt îl asculta Cu Dreapta Sa îl ridica Și îl strângea duios la piept: ”De-atâta vreme te aștept De ce suspini așa? Oare n-am fost cu tine Eu Același veșnic Dumnezeu? Nu te-am vegheat? Nu te-am iubit? Nu ai simțit că ești iubit? Nu ți-am vorbit mereu? Chiar dacă-ți pare calea grea Încrede-te…nu te lăsa… Mai e puțin și voi veni Să duc în cer, în veșnicii De-aici mireasa Mea!” Venea un om acum cântând… Venea cu Tatăl sfânt în gând Și un ecou îl motiva Când inima cu drag cânta: Eu vin…Eu vin curând! Vulcan-06-11-2016    Maria Luca

Maria Luca

Un înger cu aripa frântă…


Un înger cu aripa frântă Privește plângând către cer: ”O, Tată mă iartă de vină Întinde-a Ta mână căci pier… Mă doare Părinte povara Păcatului greu ce îl port… Regrete târzii mă încearcă Și teama ce n-o mai suport… Mi-e teamă că zborul spre Tine E-acum doar un vis neatins Că lacrima curge pe gene Dar focul din inimă-i stins… O, Doamne mai poți să mă ierți? Mai poți să privești către mine? E cerul așa de departe Dar ruga-mi se-nalță spre Tine… Întinde-a Ta mână Părinte Spre mine, căci dorul mă doare Și-aș vrea să alerg printre stele… Și-aș vrea să m-ascund după soare…” E toamnă…o toamnă târzie… Prin ploaia ce valsul își cântă Privește plângând către cer Un înger cu aripa frântă… Vulcan-03-11-2016     Maria Luca

Nevoie urgentă de alb


Mi-e, oare, ochiul inimii bolnav, În cuşca pesimismului ostatic? Sau văd corect un diagnostic grav: Planeta este în declin cromatic. E tot mai rar în lume albul cast, Alb de iubire, alb de armonie, Iar cenuşiul, pe un spaţiu vast, Aduce a-nnoptare şi urgie. E, oare, ochiul meu întunecat Şi lumii nu-i mai recunosc paleta?…

Maria Luca

Cu-atâta dragoste Părinte…


Cu-atâta dragoste Părinte Privești și astăzi către noi Ne prinzi ocrotitor de mână Prin lumea plină de nevoi… Și ne zâmbești cu prima rază Ce ne mângâie-n zori de zi Și ne șoptești prin vocea toamnei: Mereu, mereu vă voi iubi! Mă-nchin din nou cu reverență Și mâinile-mi înalț spre cer… Știu, sunt sărac dar viața mea Cu bucurie Îți ofer! Vulcan-02-11-2016     Maria Luca

Maria Luca

Uneori mă ascund…


Uneori mă ascund într-o clipă Ce spre mâine grăbită pășește… Alteori într-o lacrimă caldă Când inima-n taină iubește… Mă ascund uneori într-un vers Născut dintr-un gând neștiut Și-n dorul ce inima-mi frânge Când visul s-a frânt și-a durut… Uneori mă ascund într-un zâmbet Înflorit într-o seară de mai… Mă ascund în privirea senină Ce Te roagă din nou să mai atai… Uneori mă ascund de cuvinte În tăceri ce sunt reci și pustii Dar eu știu…va veni Primăvara Cu alaiul de dulci bucurii! Vulcan-01-11-2016    Maria Luca

Maria Luca

Te caut Părinte-al îndurării!


Eu sunt aici dar gândul meu Te caută neîncetat Prin munţi înalţi şi văi adânci…pe cerul înstelat Şi urma paşilor Îţi caut în fiecare floare, În iarba tresărind de viaţă, în şipot de izvoare… Te caut Părinte-al îndurării în fiece surâs, În vorba dulce ce alină, în lacrima ce-am plâns Şi-n aripa deschisă-n zbor adesea…

Maria Luca

Spune-mi prietene…


Spune-mi prietene…hai spune-mi Oare nu te-ai săturat Să alergi…să strângi întruna Și să pierzi ce-ai adunat? Nu te-ai săturat de lacrimi De durere și suspine? Nu ți-e dor să vezi seninul Și să simți că-ți este bine? Spune-mi unde cauți tu pacea Prietene…pe care drum? Poate-o cauți pe calea largă Unde-i negură și fum? Hai, întinde a ta mână Să o prind în palma mea… Vreau să îți arăt amice Calea ce te va salva… E o cale știu, îngustă Dar e plină de iubire Și la capăt te așteaptă O eternă fericire! Vulcan-31-10-2016      Maria Luca

Eu Te aștept să vii în viața mea!


Am pus la ușa inimii un lacăt Și cheia am pierdut-o…nu știu unde… E întuneric și e frig acolo Căci nici o rază nu o mai pătrunde… Tristețea și-a făcut culcuș de lacrimi Și-i ține companie doar suspinul Mai rar se naște între ei un zâmbet Anemic și amar cum e pelinul… Îmi pare rău acum că am închis-o Că nu i-am dat o șansă spre visare Căci uneori m-apasă și mi-e greu Și nu găsesc cuvânt de alinare… Dar parcă-mi amintesc că cineva Mi-a spus cândva o vorbă înțeleaptă Că dragostea e cheaia ce deschide O inimă ce plânge încuiată… De-aceea zic…Ascultă-mă Iubire Eu Te aștept să vii în viața mea.. Deschide ușa inimii prin Tine Și fă-Ți culcuș să locuiești în ea!!! Vulcan-30-10-2016     Maria Luca

Maria Luca

Va fi cu tine…nu te va lăsa!!!


Și de va fi pe drumul vieții tale Să întâlnești și spini ce vor răni Nu dispera…tu ai în cer un Tată Ce fără de hotar te va iubi Și mâna Lui cea binecuvântată Cu semnul cuielor ce L-au străpuns Te va purta pe brațe-n orice vreme Și-aceasta doar îți este îndeajuns… Iar de vor…

Sonetul căinţei


Un ghem, o încâlceală de strădanii Mi-e asudatul univers imund, Unde și razele care-l pătrund Vin dinspre orizontul de jelanii. Aș vrea să gust și eu un zbor rotund Având aripi de imnuri și cazanii, Iar inima marcată de pisanii Să se îmbrace în senin fecund. De-aceea vreau căinței să-i dau glas În rugăciunea mea…

Felix

Uite apă!


Şi famenul a zis: “Uite apă;ce mă împiedică să fiu botezat?”(Faptele ap 8:36) A fost un famen etiopian Pe drumul care cobora spre Gaza Pustiu prin clocotul ca de vulcan Al soarelui care-ncingea amiaza. În carul său venit din depărtări, Muncit de ne-ntrerupta-i căutare, El era chinuit de întrebări Deşi se întorcea de la-nchinare. Şi pentru că-l ardea cu foc mocnit Dorinţa lui de-a şti cui se închină, Domnul din cer i S-a descoperit Când Filip i-a adus din Duh lumină. A fost mometul vieţii culminant Şi focu-n el şi-a înteţit văpaia Căci Mielul se descoperea vibrant, Pe paginile Cărţii lui Isaia. “Ce mă împiedică să mă botez Când eu mărturisesc ştiind prea bine, Isus e Domn, acesta-mi este crez, Iar apa uite, este lângă mine.” Un om a căutat şi a găsit Răspunsul prin a Duhului Sfânt rază, Şi-a înţeles că este mântuit Acel ce crede dar se şi botează. Dacă mai ai încă nelămuriri, Ai vrea să cauţi însă nu ştii unde, Găseşte în Cuvânt dezvăluiri, Căci Domnul niciodată nu se-ascunde. Apoi, lângă izvorul din Cuvânt, Simţind cum cerurile te adapă, Să iei decizia de Legământ Mărturisind: „Eu cred!”  şi…uite apă! Simion Felix Martian

Misionarul


Luând în tălpi cărări îndepărtate Când graniţe se nasc, trăiesc şi mor, Colindă lumi de umbre-ntunecate Clădite pe minciuni, pe surogate, Zelosul, dedicatul vestitor. El simte că îl cheamă depărtarea Cu hărţile-aşternute pe pământ, Spre ţări unde domneşte-ntunecarea Ducând lumina şi eliberarea Cu torţa care arde în Cuvânt. Înflăcărat, cu focul în privire Şi inima…

Maria Luca

Oare ce e fericirea?


Fericirea e un cânt ce puţini îl ştiu cânta Şi puţini se străduiesc versurile-a-i învăţa… Mulţi, preocupaţi de sine nu-nţeleg că fericirea E viaţa împletită cu speranţa şi iubirea… Fericirea nu-i un lucru să-l poţi cumpăra cu bani… Nu depinde nici de vremuri, nici de locuri nici de ani… Fericirea e puterea de a şti să mulţumeşti Pentru lacrimă şi zâmbet… pentru viaţa ce-o trăieşti… Fericirea e un zbor fără scop… fără hotare Ce aduce-n suflet pace şi în inimi alinare Şi ne dă imbold în viaţă orice val ar înfrunta… Fericirea e un cânt ce puţini îl ştiu cânta… Vulcan-21-09-2016      Maria Luca

Maria Luca

Nu-i prea târziu…


Se lasă înserarea…e toamnă şi e frig Mă înfioară frunze ce-n treacăt mă ating… Păşesc peste covorul de galben-ruginiu Iar vântul îmi şopteşte că încă nu-i târziu… Nu-i prea târziu acuma să mă opresc o clipă Să mă îndrept spre ceruri pe-a gândului aripă Şi-acolo, printre stele să-L caut pe Creator Să-L rog cu stăruinţă să-mi vină-n ajutor… Atâţia spini pe cale ce iarăşi m-au rănit Atâtea vorbe grele ce m-au batjocorit Îmi par ca o povară ce mă apasă greu Şi vreau s-o pun acum pe Braţ de Dumnezeu… Păşesc în cămăruţă…aici e cald şi bine Mă înconjoară Harul ce vine de la Tine Şi-ngenunchez la cruce…Te chem Părinte sfânt Să-mi dai izvorul vieţii ce curge din Cuvânt… Şi dă-mi putere Tată în viaţă cât trăiesc Să laud sfântu-Ţi Nume…doar Ţie să-Ţi slujesc Şi-n noaptea ce se lasă trimite-un sol divin Să-mi dăruiească vise care-mi vorbesc…Amin! Vulcan-19-10-2016     Maria Luca

Maria Luca

Rugăciune de mulţumire


Astăzi vin cu umilinţă Jos, la poala crucii Tale Împletind în a mea rugă Lacrimi ce-am cules pe cale Şi din inima firbinte Se înalţă către cer Cânt de slavă şi mărire Ce cu dragoste-Ţi ofer… Azi îmi plec genunchii Tată Cu adâncă reverenţă Să Îţi mulţumesc că-n viaţă Simt din plin a Ta prezenţă… Mulţumesc pentru iubire, Pentru pâinea de pe masă, Pentru apa din izvoare, Pentru dragostea din casă… Mulţumesc de noua zi Ce prin Haru-Ţi ai lăsat… Mulţumesc c-ai fort cu noi Şi în noapte ne-ai vegheat… Tu eşti Stânca ce ne ţine, Călăuză în furtuni… Mulţumesc că ne înveţi Să fim drepţi, curaţi şi buni! Vulcan-26-10-2016    Maria Luca

Maria Luca

Eu numele ţi-am scris în palmă…


Eu numele ţi-am scris în palmă când pe o cruce-am fost jertfit Şi-n rănile ce M-au durut ţi-am arătat cât te-am iubit… Am fost cu tine-n încercare când rătăceai prin noaptea grea Şi te-am văzut în cămăruţă când implorai Prezenţa Mea! Te-am ascultat în nopţi târzii când Mă chemai prin rugăciune Şi mâna Mi-am întins…

Maria Luca

E timp de-nchinare…


Dă-mi mâna iubite…e timp de-nchinare Când ceru-şi trmite un sol pe pământ… Nu-i simţi adierea? Nu ştii cât de mare E dragostea Celui ce-I Veşnic şi Sfânt? Ascultă ce tainic Divinul şopteşte Prin vântul ce-adie…prin stele sclipind… Ne spune din nou ce mult ne iubeşte Când iar ne oprim pe drum, şovăind… Priveşte în jur…e Tatăl în toate Ascuns cu iubire în tot ce-a creat… Ne-ntâmpină zilnic prin daruri lăsate, Prin raza de soare şi ceru-nstelat… Ce har minunat să fim împreună… În clipe ferice sau grea încercare Să ştim că ne-aşteaptă o lume mai bună… Dă-mi mâna iubite…e timp de-nchinare! Vulcan-26-10-2016    Maria Luca

Maria Luca

Să-mi fii Tu, Doamne…


Să-mi fii Tu, Doamne Călăuză În drumul meu pe-acest pământ E lucrul cel mai minunat, E dar nemăsurat şi sfânt… Şi în furtuna cea mai mare Să-mi fii Tu, Stâncă de salvare Este nădejdea ce îmi dă În valuri pace şi-alinare… Să-mi fii în noapte Tu, Lumină Şi Far în dimineţi cu ceaţă E pentru mine chintesenţa Şi rostu-a tot ce am în viaţă… Să-mi fii Tu, Alfa şi Omega Şi Început dar şi Sfârşit Ca zi de zi să Îţi pot spune Cât Te iubesc…cât Te-am iubit! Vulcan-15-10-2016     Maria Luca

Maria Luca

Scrisoare către Dumnezeu


Mă iartă Tată pentru îndrăzneală Şi pentru tot ce-n viaţă am greşit… Îţi scriu acum pe-o lacrimă fierbinte Să-Ţi mulţumesc că veşnic m-ai iubit! Îţi scriu acum, când dorul mă apasă Iar drumul este greu şi înspinat, Când vin furtuni pe marea vieţii mele Şi mă întreb cumva de m-ai uitat… Să ştii Părinte că aici, în lume E tot mai rece, dragostea-i puţină Şi plâng părinţii părăsiţi de fii Şi mor copiii fără nici o vină… Mă doare Doamne câtă nedreptate Zăresc în jur şi câtă făr’delege… Minciuna se desfată în palate Iar banul a ajuns la rang de „rege”… Şi sunt dureri ce-şi strigă neputinţa Şi lacrimi ce nu seacă niciodată, Genunchi ce sângerează-n rugăciune… Oare nu vezi? Nu mai auzi Tu, Tată? Şi totuşi…încă mai există zâmbet Şi mâini ce se înalţă către zări… Mai sunt bătrâni ce vin cu mulţumire, Mai este har şi binecuvântări… Îţi scriu acum pe-o lacrimă fierbinte Şi o trimit în cer, la tronul Tău… Citeşte-o Doamne dar te rog umil Îmi iartă îndrăzneala, Tatăl meu!!! Vulcan-28-10-2016    Maria Luca

Maria Luca

Zâmbeşte…viaţa-i o minune!


Zâmbeşte…chiar dacă e toamnă Şi-ţi bate ploaia în fereşti… Tu eşti născut să fii lumină Şi primăveri să dăruieşti… Zâmbeşte…viaţa-i o minune Ce ţi-a fost dată s-o trăieşti Cu împliniri dar şi înfrângeri Să-nveţi în dragoste să creşti… De ce suspini? De ce te dor Cuvinte spuse la-ntâmplare? Ridică-ţi ochii către ceruri Acolo-i zâmbet şi culoare! Zâmbeşte…azi o nouă zi Tu ai primit în dar…zâmbeşte… Priveşte dincolo de nori Şi cântă, speră şi iubeşte! Vulcan-13-10-2016    Maria Luca

Maria Luca

Doamne, nu mă lepăda!


Doamne, nu mă lepăda De la pieptul Tău cel sfânt… Ştiu că mult Te-am întristat Prin purtare şi păcat Încălcând al Tău Cuvânt! Nu mă lepăda Părinte De la scumpă faţa Ta… Mai priveşte încă-o dată Inima ce-i vinovată Şi doreşte-a se-ndrepta! Doamne, nu mă lepăda Mă mai iartă încă-o dată Căci sunt slab…sunt doar un om Pe pământ…un biet atom Ce Te strigă: Ava…Tată! Vulcan-15-10-2016     Maria Luca