Mai lasă-mă Părinte încă-o zi!


  Mai lasă-mă Părinte încă-o zi. . . De scris mi-a mai rămas un vers, Mai vreau să dăruiesc o floare Și stele să privesc în univers. . . Încă nu-i timpul. . . aș mai vrea să cânt Despre speranță, doruri și iubire. . . Cu-al inimii condei să scrijelesc Pe-o filă ce se cheamă fericire. . . Să mângâi încă frunza-ngălbenită Și sărutare vântului să dau. . . S-ascult izvorul clipocind în codri Și toamnei frumusețea să-i redau. . . Mai lasă-mă Părinte încă-o zi În dragoste și vis să mă-nfășor. . . Să torni balsam și binecuvântare Pe rănile ce încă mă mai dor. . . Și mâine-n zori. . . . îngenuncheat la cruce Să-Ți mulțumesc de harul de ”a fi” Și până când mă vei chema acasă Mai lasă-mă Părinte încă-o zi! Vulcan-17-11-2017 Anunțuri

Anotimpul slavei (Meditație de noiembrie)


  Mi-a drapat fereastra cu melancolie Toamna pe sfârșite, vânătă-n obraz, Și prin desfrunzirea apăsând pustie, Lăcrimând cu ploaie bate în pervaz. Din calești de ceață dă risipei brume Prin păduri tăcute stinse-n muguri orbi, Și-aruncând hlamida rece peste lume Se înstăpânește trâmbițând prin corbi. Vara-i amintire, strop de nostalgie, Iarna-și pregătește sania de drum,…

O, prietene de-ai înțelege…


  O, prietene. . . de-ai înțelege tu Ce trecătoare-i viața pe pământ Poate o clipă te-ai opri pe cale Și ai privi spre tot ce este sfânt. . . De-ai înțelege cât de scurtă-i viața Ai ști să prețuiești fiece zi Și fiecare clipă ar fi darul Ce-ți poartă pașii către veșnicii. . . O, prietene. . . de-ai înțelege tu Că numai astăzi este a ta zi. . . Că azi te simți ferice, sănătos Dar mâine nu știi dacă vei mai fi. . . . De-ai înțelege că ești doar o umbră Pe-acest pământ. . . o lacrimă. . . un vis Poate atunci. . . atunci te vei întoarce Pe calea care duce-n paradis. . . Mai este timp cât inima mai bate Cât încă poți din goană să te-oprești Să-ți schimbi viața. . . să te-mpaci cu Tatăl Să-nveți din nou să ierți și să iubești. . . Ce mare bucurie-ar fi în ceruri Să te întorci din lumea de păcat! O, prietene de-ai înțelege tu De când Isus cu dor te-a așteptat! Vulcan-17-11-2017     Maria Luca

De ce ești trist? Zâmbește!


  De ce ești trist? Zâmbește. . . e iarăși dimineața Și-o rază jucăușă te mângâie pe față. . . Te-așteaptă mii de clipe de har și fericire Și lângă tine-i pace, căldură și iubire! De ce ești trist? Zâmbește. . . în fața ta-i o zi Ce poate să-ți aducă în viață bucurii. . . Privește către ceruri. . . nu vezi ce minunat Surâde către tine Acel ce te-a creat? De ce ești trist? Zâmbește. . . învață să zâmbești, Învață să te bucuri de timpul ce-l trăiești. . . Sunt mulți ce plâng amarnic în boale și nevoi Cu inima-mpărțită și pumnii veșnic goi. . . Tu poți să fii ferice. . . ești sănătos. . . ești bine Și nu alergi prin valea de umbre și suspine. . . Tu ai primit sărutul Părintelui pe față De ce ești trist? Zâmbește. . . e iarăși dimineață! ! ! Vulcan-16-11-2017      Maria Luca

Bună dimineața, Tată!


  Bună dimineața Doamne! Bine Te-am găsit. . . E zi Și pornesc din nou pe drumul ce mă duce-n veșnicii. . . Mulțumesc de noaptea-n care trupul meu s-a odihnit Și de șoaptele din vis ce mi-au spus că sunt iubit! Bună dimineața Tată! Mi-a fost dor să fiu cu Tine Glasul Tău să îmi vorbească. . . dorul tainic să-mi aline Mi-a fost dor în cămăruță să te chem în părtășie Să petrecem clipe dulci de frumos și bucurie! Bună dimineața Doamne! Mulțumesc că mi-ai mai dat Încă-o zi la șirul vieții și m-ai binecuvântat. . . Mulțumesc pentru lumina ce m-a sărutat pe față Și pentru Cuvântul Sfânt ce mi-ai dat de dimineață! Bună dimineața Tată! Știu că Tu vei fi cu mine Vei conduce pașii mei printre lacrimi și suspine. . . Vei rămâne lângă mine. . . de e bine sau e greu Zi și noapte mă veghează ochiul Tău de Dumnezeu! Vulcan-15-11-2017    Maria Luca

Nu arunca cu piatra!


  Nu arunca cu piatra! Tu nu ești Îndreptățit să judeci un păcat. . . Privește mai întâi la viața ta Să vezi cât ți-este drumul de curat! Nu judeca. . . căci nimeni de pe lume Nu poate spune sincer: ”sunt curat” Căci printr-o vorbă, faptă sau un gând Ne întinăm veșmântul și-i păcat! Nu arunca cu piatra. . . nici nu știi Cât doare. . . chiar și-o vorbă aruncată! De ce cu mâna ta s-aduci durere Când Dumnezeu prin Harul Său ne iartă? Nu judeca. . . e-atâta suferință În sufletul ce știe c-a greșit! Tu spune un cuvânt de mângâiere Și-nvață-l să se-ndrepte. . . negreșit! Nu arunca cu piatra ci mai bine Ridică pe acel ce a căzut Căci dragostea ne-nvață să iertăm Iar Dumnezeu din ceruri te-a văzut! ! ! Vulcan-14-11-2017     Maria Luca

Mă îndrept spre Tine, Tată!


  Doamne, mă îndrept spre Tine pe a gândului aripă Și aduc cu mine visuri. . . și aduc cu mine dor. . . Clipele de fericire dar și clipe de durere Le aștern la poala crucii dragul meu Mântuitor. . . Mă îndrept spre Tine, Tată obosit de-a mea povară De păcatul ce m-apasă și de spinii ce rănesc. . . Sunt flămând de fericire și mi-e sete de iubire Vreau să-mi mistuie ființa Harul Tău Dumnezeiesc. . . O, ce lungă mi-a fost calea. . . câtă beznă și ce frig. . . . Câte valuri s-au pornit să îmi clatine credința Dar eu știu. . . ai fost cu mine. . . mâna Ta m-a ocrotit Și din ceruri m-ai vegheat ca să capăt biruința! Cum aș fi putut răzbate prin furtună, Tatăl meu Dacă nu erai Cârmaciul ce conduce barca mea? Cum aș fi putut din lume glasul Tău să Îl aud De n-aș fi crezut că-n toate se va face voia Ta? Doamne, mă îndrept spre Tine pe a gândului aripă Și-Ți aduc ca pe-o ofrandă inima arzând în piept. . . Mai vorbește-mi Tatăl meu. . . iartă-mi slăbiciunea firii Ca, în fiecare clipă să Te-ador. . . să Te aștept! Vulcan-13-11-2017      Maria Luca

Nu sta nepăsător!


  Nu sta nepăsător când lângă tine Sunt mulți acei ce plâng necontenit Și trec prin valuri ce le frâng credința Crezând că Domnul nu i-a auzit. . . . Și nu răni cu-o vorbă negândită Un suflet tulburat de suferință Ci fii o rază ce străpunge ceața Și-n noapte mai aduce biruință. . . Nu sta nepăsător când Dumnezeu Te cheamă să lucrezi în via Lui Ridică-te și spune despre jertfa Ce-a curățit păcatul orișicui Și spune despre dragostea divină Ce izvorăște din Cuvântul sfânt Și spune despre harul ce ni-e dat Să fim lumini și sare pe pământ. . . Nu sta nepăsător când lângă tine Sunt mulți acei ce plâng necontenit Oprește-te și spune-le că Tatăl Din veșnicie încă i-a iubit Căci un cuvânt ce-l spui cu bunătate E mai de preț ca aurul. . . știi bine Iar Dumnezeu răsplata ți-o va da Cum niciodată n-ai gândit, creștine! Vulcan-11-11-2017      Maria Luca

Ce bucurie sfântă…


  Ce bucurie sfântă. . . ce har Dumnezeiesc Să pot din nou Isuse să-Ți spun că Te iubesc. . . În clipe fericite, de dor sau de suspine Să-Ți mulțumesc de Brațul ce tainic mă susține. . . Ce bucurie sfântă să văd iubirea-Ți Tată Cum haina îmi albește, păcatul cum îmi iartă. . . Să știu că în furtună mă ocrotești mereu Și mă conduci spre țărmuri Tu, Veșnic Dumnezeu! Ce har Dumnezeiesc să pui în al meu gând Speranța că prin haru-Ți am să Te văd curând. . . Că mult nu va mai fi și-ai să revii pe nor Să-Ți iei copiii-acasă iubite Salvator! Ce bucurie sfântă. . . ce har Dumnezeiesc Să pot din nou Isuse să-Ți spun că Te iubesc Să știu că ești cu mine. . . . că Tu mă ocrotești Și Tu-mi ești Călăuză spre zările cerești! ! ! Vulcan-10-11-2017     Maria Luca

Unde-alergi așa grăbit?


  Unde-alergi așa grăbit călător pe drumul vieții De pornești în goana ta chiar din zorii dimineții Fără-a te pleca în rugă…fără a privi spre cer Să ceri milă și-ndurare peste traiul efemer? Unde-alergi așa grăbit…care-i țelul vieții tale Călător pierdut în lumea de suspine și de jale? Ce comori aduni la pieptul unde inima-i de gheață Și nu știe ce-i iubirea…și nu știe-a ei dulceață? Unde-alergi așa grăbit…nu vezi tu că pumnii-s goi? Nu vezi timpul că se scurge și nu vine înapoi? Stai și cugetă o clipă…ce ai strâns…ce-ai adunat? Câte vise-ai împlinit? Câtă dragoste ai dat? Unde-alergi așa grăbit…nu vezi câtă frumusețe Te întâmpină în zori și apoi îți dă binețe? Și în goana ta nebună de când oare n-ai privit Frumusețea ce-o pictează soarele în asfințit? O, de-ai înțelege tu, călător ce-alergi mereu Că menirea ta în lume e să fii cu Dumnezeu Poate-atunci ai alerga către cerul veșnic sfânt Cu Iubirea călăuză și putere din Cuvânt! Vulcan-06-11-2017     Maria Luca

Sonetul harului


    Mă-ncalță ambiții la noi escalade Spre culmi de sfințire tivite cu cer, Și funia Legii mă-ncinge sever Când urc printre steiuri căzând în cascade. Mă surpă abruptul de zloată și ger Și treptele scării sunt vechi eșafoade, Dar urc înfruntând și vultani și tornade Spre vârful din neguri țesute-n mister. Mi-e greu să…

Cu Tine, Doamne…


  Cu Tine Doamne nu mi-e teamă Și nu m-atinge nici un rău Căci mă încred în Dreapta Ta, În Brațul Tău de Dumnezeu! Cu Tine Doamne trec prin valea De întuneric și suspine Dar ies biruitor de-acolo Căci Tu ești Cel ce mă susține! Și nu mi-e teamă de furtuna Ce s-a pornit cu-ncrâncenare Căci știu…acolo ești și Tu Să-mi dai putere și salvare! Mă-ncred în Tine, Tatăl meu În orice zi…în orice clipă Căci simt iubirea-Ți ca o boare Luându-mă pe-a ei aripă Și viața mea e bucurie E pace, har și dor de cer Căci Tu ești Domnul, ești Lumina În traiul searbăd, efemer! Vulcan-04-11-2017      Maria Luca

Manifest pentru lumină


  Nu-i veacul acesta un timp de lumină, Chiar dacă țâșnesc irizări de neon Din nimbul de care cu fală se-anină, Iar laserul- rege se urcă pe tron. Cunoașterea crește, prin rupte perdele Vedem mai departe, privind îndrăzneț, Pășim demolând ruginite zăbrele Și credem că veacul acesta-i măreț. Dar nu-i decât zbaterea noastră prin care…

Dacă-ntr-o zi…


  Dacă-ntr-o zi pe drumul vieții Te vei simți prea obosit Și nori îți vor umbri privirea Și n-ai să știi de ești iubit Nu plânge…ziua-i trecătoare Și va veni o altă zi Ce-ți va aduce fericire Și cer senin și bucurii… Dacă pe marea vieții tale Furtuni vor fi și valuri multe Și nimeni nu-ți va fi alături Și nimeni nu va ști s-asculte Suspinul tău…nu te-ntrista Ridică-ți ochii către cer De-acolo vei primi puterea Să lupți în traiul efemer… Și dacă dragostea vreodată O vei simți că se răcește Și-n inima cândva în clocot Va fi doar umbră de poveste Să-ți amintești că ea, iubirea E tot ce ai mai bun, mai sfânt Să nu o dai pe lumea toată Căci n-are preț pe-acest pământ!!! Vulcan-03-11-2017      Maria Luca

Mă rog la Tine, Tată sfânt..


  Mă rog la Tine, Tatăl meu Slăvit și veșnic Dumnezeu Mă rog cu tot ce am mai sfânt Să fie pace pe pământ… Mă rog cu doru-arzând în piept Să fie omul bun și drept, Să-nvețe sincer să iubească, Să ierte și să prețuiască… Mă rog la Tine, Blând Păstor Să vindeci rănile ce dor… Atinge-ne cu-a Ta Iubire Și lasă sfântă fericire… Ne dă la toți putere Tată Să ținem calea veșnic dreaptă Prin Tine, Doamne să trăim Și tot prin Tine să iubim… Mă rog la Tine, Tatăl meu Slăvit și veșnic Dumnezeu Te mai îndură Doamne-o clipă Și ia-ne sub a Ta aripă Ne curățește de păcate Și fă-ne hainele curate Așa să Te-așteptăm să vii Părinte Sfânt din veșnicii! Vulcan-02-11-2017     Maria Luca

Îmbrățișarea tragică a minei


  S-a zvârcolit adâncul dureros Și orășelul a-nceput să geamă Văzând că debutează-o nouă dramă Cu țipătul de groază: Ce-o fi jos? Căci sus „la ziuă” totul clocotea Într-un amestec tragic de sirene, Oftaturi, groază, lacrimi prinse-n gene, Lângă speranța pâlpâind abia. A dat iar mina tragicul sărut, A dat din nou sinistra-mbrățișare, Care strivește…

Fără Tine…


  Am înțeles că fără Tine sunt O umbră doar…o goană după vânt Și-alerg prin lume fără nici un rost, Fără un drum și fără adăpost… Și viața fără Tine e pustie Lipsită de alean și bucurie… Mereu grăbit, hoinar și părăsit Fără nădejdea de a fi iubit… Am înțeles că ziua fără Tine E fără rod, e stearpă, fără bine Și noaptea fără Tine e prea lungă Când vin îngrijorări să mă ajungă… Și toamna fără Tine e-ncețită Și plouă peste inima rănită Căci fața Doamne de-Ți ascunzi de mine Mă prăbușesc în marea de suspine… Am înțeles că fără Tine sunt O pleavă-n vânt…o umbră pe pământ Dar m-ai găsit…de moarte m-ai salvat Și-acum sunt fiică…fiică de-Mpărat!!! Vulcan-1-11-2017       Maria Luca

Când mă cuprinde teama…


  Când mă cuprinde teama și gânduri mă frământă Și valuri fără număr în barca mea lovesc Mă-nchid în cămăruță și chem a Ta prezență Să-mi dai puteri pe cale prin foc să biruiesc Și dacă pașii mei vor rătăci prin valea De plângeri și suspine, durere și amar Voi înălța spre ceruri privirea mea pierdută Și voi sorbi de-acolo nemăsuratul har… Când cerul se-norează și mă cuprinde teama Și nu mai văd lumina de-atâtea ploi și ceață Te caut în Sfânta Carte să îmi descoperi Tată Ce cale mă va duce spre noua dimineață Și beau din apa vie ce curge din Cuvânt Iar mâna Ta m-atinge cu dragostea-Ți divină Și-atunci, cu mulțumire m-aplec la poala crucii Pentru belșugul vieții și ziua ce-o să vină! Vulcan-31-10-2017      Maria Luca

Când pe nume m-ai chemat…


Când pe nume m-ai chemat Eram Doamne-un pumn de tină Rătăcit pe-a lumii cale Trist, împovărat de vină.. Eram prins în mreaja lumii Înrobit de-al meu păcat Dar Te-am auzit Isuse Când pe nume m-ai chemat… Și-am privit atunci spre ceruri Să Te văd…să Te ascult… Te simțeam în tot și-n toate, În al inimii…

Ploaie de toamnă


  Plouă vârtos, abrupt, cu ochii-nchiși, Din norii suflecați gospodărește Și pomii-s uzi și reci și interziși Și frunza-ngălbenită răgușește. Un univers de umezeală gri Se-nstăpânește peste tot și toate Și veșnicul „a fi sau a nu fi?” Are soluția-n…umiditate. De-atâta rece și de-atâta sur A zgribulit și aripa nădejdii, Făcând din zbor doar un…

Cântă inimioară….cântă!


  Cântă inimioara mea Cum mai bine știi cânta.. Cântă despre fericire, Despre dor, despre iubire… Cântă inimioară cântă Despre-a ta credință sfântă… Despre harul ce-ai primit De-a iubi și-a fi iubit… Inimioară cântă iară De eterna primăvară Ce o porți mereu cu tine Printre lacrimi și suspine Și mai cântă draga mea Bucuria de-a avea Sus în cer un Tată sfânt Și Lumină prin Cuvânt… Cântă inimioara mea Cum mai bine știi cânta Despre sfânta fericire Ce-i născută din…Iubire! Vulcan-29-10-2017    Maria Luca

Mulțumesc!


  Când viața îți surâde și cei de lângă tine Sunt plini de fericire, sunt veseli, mulțumiți O, cât e de ușor să vii să mulțumești Că sunteți toți ca unul de Dumnezeu iubiți! Când pâinea e pe masă și-n casă e căldură Și-n buzunar mai ai câțiva bănuți stingheri O, cât e de ușor să vii cu mulțumire Căci vezi ce bun e Domnul și-ți dăruie când ceri… Dar când se-abate valul și mătură cu lacrimi Și vin suspine multe întunecându-ți viața Te-nchini și-atunci la cruce dar sufletul îți plânge Și inima în piept e rece ca și gheața Atunci să ceri putere căci Domnu-i lângă tine Chiar de nu-L vezi, e-acolo…în taină te veghează Își va întinde mâna să lase îndurare Și viața numai El ți-o binecuvânteză! Căci Domnul e statornic…în boală sau suspine În clipele ferice..în corturi sau palate… E Dumnezeu puternic…cu El vei birui Căci ce nu poți tu singur El va lucra căci poate!!! Maria Luca     Maria Luca

Ce merit am avut Isuse?


  Ce merit am avut Isuse Să mă iubești așa de mult? Ce har divin ai pus în mine Cuvântul Tău să știu s-ascult? O Doamne, ce-ai găsit la mine Un pumn de tină mișcătoare… Eu, fir de praf bătut de vânt Iar Tu, măreț și veșnic Soare… O Tată, cât Îți e iubirea De m-a cuprins chiar și pe mine Un păcătos pierdut în marea De amăgiri și de suspine? Mă-ntreb ades cum ai putut Chiar Fiul drag să Îți jertfești Pentru vina mea murdară Apoi să-mi spui că mă iubești… Mă-nchin acum cu umilință Și mâinile-mi înalț spre cer… Mi-e viața un altar de rugă Și cu iubire Ți-o ofer! Vulcan-23-10-2017      Maria Luca

Tu ești același Dumnezeu!


  Tu ești același Dumnezeu Și ieri…și azi și-n orice zi… Ești Adevărul și ești Viața Și Calea către veșnicii! Doar Tu ești Stânca de scăpare Când vin furtuni pe marea vieții… Ești Pacea nopților de iarnă Și ești Lumina dimineții! Tu ești Iubirea necuprinsă Ce zi de zi se înnoiește… Ești a speranței Bucurie Când dorul tainic înflorește! Doar Tu ești Sfânta Călăuză, Ești Prieten bun și credincios Și ești Izvor de apă vie Când cerul vieții-i secetos… Tu ești același Dumnezeu Aflat în dragostea dintâi… Ești însăși Chintesența vieții Și-același Dumnezeu rămâi!!! Vulcan-21-10-2017      Maria Luca

La pieptul Tău…


  La pieptul Tău e-atâta pace Și-atâta sfântă fericire.. Acolo am găsit izvorul De împlinire și iubire… Acolo lacrima se stinge Și înflorește bucuria Pe brațul Tău m-aplec în rugă Și port în suflet veșnicia… Cu Tine-n gând pășesc în ziua Ce-n mila Ta mi-ai dăruit Știind că mă veghezi din ceruri Știind că veșnic m-ai iubit Și tot cu tine-n seri târzii Mă întâlnesc în părtășie Când tainic îmi vorbești prin Duhul Sorbind izvor de apă vie… La pieptul Tău e-atâta pace Și-atâta dor mă împresoară Că uneori încep a plânge Când dorul prinde să mă doară Și aripi mi-aș dori să am Să zbor spre Tine, Domnul meu Cu îngerii să Te slăvesc La pieptul Tău de Dumnezeu! Vulcan-20-10-2017     Maria Luca

Când veni-va clipa…


  Doamne…când veni-va clipa Să pornesc hoinar spre stele Mă vei aștepta s-ajung Eu cu dorurile mele? O, ce sfântă bucurie Îmi va fi atunci răsplată Pentru fiecare pas Ce-am făcut pe calea dreaptă, Pentru fiecare rugă Înălțată cu iubire, Pentru viața-mpodobită Cu frumos și fericire… Doamne…când veni-va clipa Să pornesc hoinar spre stele Îmi doresc s-ajung la Tine Eu cu dorurile mele Să-Ți văd chipul minunat Și în ochi să Te privesc Să-Ți șoptesc prin dulce vers: Te iubesc…Da…Te iubesc!!! Vulcan-23-09-2017      Maria Luca

Sunt aici copil iubit!


  De ce Doamne Te-ai ascuns Și nu pot să Te zăresc? Am privit spre zări, departe Să-Ți mai spun că Te iubesc Dar acolo era ceață Cerul negru, înnorat… Doamne, Te-ai ascuns de mine Supărat și m-ai uitat? Te-am cătat în noaptea rece Printre miile de stele… Mi-am dorit să-Ți simt privirea Ce străluce printre ele Dar veneau mulțimi de șoapte Care liniștea-mi răpeau Și mă rătăceam Părinte Căci de mine Te-ascundeau… De ce Doamne glasul Tău Tace când din nou Te strig? Calea către Tine-i grea Și e toamnă… și e frig… Știu, ades Te-am întristat Căci e slabă-a mea ființă Dar mi-e dor să simt prezența Dacă este cu putință… Din această zi Părinte Fă o zi de sărbătoare Să Te pot vedea din nou Să fii vieții mele Soare… Glasul tainic să-Ți ascult Și în zori și-n asfințit Cum șoptește-n părtășie: ”Sunt aici copil iubit!” VULCAN-18-10-2017     Maria Luca

Doamne, cât să mai iubesc?


  Doamne, cât să mai iubesc? Cât să iert Părinte bun Când pricină mi se caută În ce fac și-n tot ce spun? Spune-mi, cum să fac Părinte Să-mi țin haina nepătată Când în lume-i plin de tină Și păcatul se desfată? Drumul către Tine-i greu Și sunt vorbe ce rănesc Spune-mi cum să fac Părinte Să mai iert…să mai iubesc… Dă-mi din pacea Ta divină Și dă-mi sfântă-nțelepciune Să-nfloresc iubirea-n suflet Și să fiu lumină-n lume! Vulcan-16-10-2017     Maria Luca  

Mereu, ca pe-un copil Eu te-am iubit


  Și dacă cerul tace când te rogi Și soarele-i de nori acoperit Citește slova în Cuvânt lăsată Și-ai să-nțelegi că veșnic te-a iubit! Ai să-nțelegi că dragostea-I de Tată E unică…nu are-asemănare Și se-noiește-n fiecare zi Cu prima rază ce în zori răsare… Și dacă valuri de necaz vor bate Și vor fi lacrimi multe și suspin Încrede-te în Dumnezeu…e Tată Și îți va da putere și alin… Să fii iertat și viață să primești El pentru tine Fiul și-a jertfit Pe-o cruce, la Gologota-n suferință Căci mai presus de toate te-a iubit… Și dacă drumul către țara sfântă E plin de spini ce iar te vor răni Adu-ți aminte…Domnul ți-a promis: Mereu, ca pe-un copil te voi iubi!!! Vulcan-15-10-2017      Maria Luca