De ce-ar putea să-mi fie teamă?


De ce-ar putea să-mi fie teamă Când ştiu că pasu-mi însoţeşti Şi-n fiecare zi cu zorii Îmi spui din nou că mă iubeşti? De ce să mă-ntristez când norii De-ngrijorări îmi dau târcoale Când Tu furtuna potoleşti Şi-alinţi cu razele de soare? De ce să plâng când vin în tropot Necazuri multe şi dureri? Tu eşti Puterea ce mă ţine Şi Domnul sfântei Mângâieri… Îngenunchiat când vin la cruce De-a mea povară aplecat Tu mă susţii…îmi iei povara Şi-mi spui din nou că sunt salvat! Mă-ncred în Tine Tatăl meu Căci vocea Ta duios mă cheamă… Şi-atunci de ce să mă-ntristez? De ce-ar putea să-mi fie teamă? Vulcan-17-02-2015     Maria Luca

Veniţi la Mine!


Veniţi… veniţi la Mine voi ce trudiţi păşiţi Prin lumea de suspine, necazuri şi nevoi Veniţi… eu am izvoare de pace şi speranţă, Din Mine curge râul iubirii pentru voi! Veniţi… la pieptul Meu tristeţea se transformă În aripi pentru zbor şi sfântă bucurie… Eu sunt Lumina lumii şi Soarele dreptăţii, Sunt Calea, Adevărul ce duce-n veşnicie! Veniţi… acum e timpul din somnul ce vă ţine Să vă treziţi cu toţii… la ape să veniţi… Eu vă voi da odihnă… comoara mântuirii Ce vă va face slobozi copii Mei iubiţi! Veniţi… cât încă glasul-Mi vă cheamă cu iubire Cât încă vestea bună puteţi să auziţi… Cât harul nu-i sfârşit şi cerul mai aşteaptă Veniţi acum la Mine… nu ezitaţi… Veniţi!!! Vulcan-15-02-2015     Maria Luca

Mă doare secunda ce trece grăbită…


Mă doare secunda ce trece grăbită Şi fără foloase s-a dus Şi lacrima iarăşi uitată pe gene Şi gândul ce nu a fost spus… Mă doare iubirea ce plânge uitată Afară în ploaie şi vânt Şi-aşteaptă… aşteaptă o inimă bună S-o umple de soare şi cânt… Mă doare când văd nepăsarea Cum oameni transformă în gheaţă… Seninul mă doare ascuns uneori De nori, de furtună, şi ceaţă… Mă doare cântarea ce nu am cântat Şi ruga rostită în grabă… Mă doare Cuvântul rămas necitit Când Duhul de Tine întreabă… Mă doare durerea din trupul plăpând În nopţile lungi şi pustii Când strig către Tine, Părinte din slavă Sperând că m-auzi… c-ai să vii… O, câtă durere mă-ncearcă în viaţă Cum oare-aş putea suporta De n-ai fi Tu, Domnul ce-aduci mângâiere, Prin Harul şi dragostea Ta! Vulcan-14-02-2014     Maria Luca

Ascultă…


Ascultă…cântă dimineaţa Un imn sublim de bucurie Şi razele ne dau sărutul Trimis de Cel din veşnicie… Nu vezi cum râde parcă cerul Şi roua străluceşte-n soare? Cum se-mpleteşte curcubeul Cu susur tainic de izvoare? Nu şimţi cum freamătă natura Şi cum tresare-n muguri viaţa? Fiinţa ta cum se-nfioară Când vine iarăşi dimineaţa? Ascultă…marea şi pământul În rugăciune s-au unit S-aducă slavă şi mărire Învăţătorului iubit! Cu-atât mai mult…pe-aripi de rugă E timpul astăzi să venim Cu tot ce-avem mai bun în noi Să-L preamărim…să-I mulţumim! Vulcan-13-02-2015     Maria Luca

Bucurie regăsită


Să fie, oare, vântul de la nord Sau ceaţa rece vinovată-i, oare, De-acest tablou funest, în care doare Nezâmbetul cu frigul în acord? De chipurile creionate-n gri Să fie briciul gerului culpabil, Într-un tablou cu amărui palpabil, Neîncadrat de rama „a zâmbi”? Vezi cocârjate umbre cenuşii Purtând povara grijilor în spate, Care umblând pe căi…

Viaţa mea e sărbătoare!


O, ce sfântă bucurie şi ce dragoste curată Ai adus în viaţa mea de când Doamne îmi eşti Tată! Inima în piept tresaltă…duhu cântă-n rugăciune Dimineaţa-n zori de zi sau când soarele apune… Ce sublim…ce frumuseţe văd în jurul meu acum De când Tu îmi eşti Părinte şi Tovarăşul de drum… Orice om îmi este frate căci iubirea Ta ne leagă Şi prin Tine voi cunoaşte fericirea viaţa-ntreagă! O, Părinte-al veşniciei, pacea ce doar Tu îmi dai Mi se pare-n noaptea rece ca un colţişor de rai… Ştiu că mă veghezi în taină…ocroteşti a mea fiinţă Şi mă porţi pe căi celeste care duc la biruinţă! Viaţa mea e sărbătoare, sufletul înviorat De când Te-ai plecat spre mine şi pe braţe m-ai luat! Mulţumesc pentru iubirea mai presus de tot şi toate Mulţumesc că Îţi sunt fică şi voi fi până la moarte! Vulcan-11-02-2015    Maria Luca

Există sigur Dumnezeu!


Există Dumnezeu…o spune Creştinul în vorbirea lui Când se apleacă-n rugăciune Şi-aduce slavă Mielului… Există Dumnezeu…o ştiu Şi cei ce-L ponegresc mereu Căci Numele Îi strigă tare Când sunt loviţi şi dau de greu… Există Dumnezeu…există… Îşi cântă trilul ciocârlia Când se înalţă către ceruri Să-şi cânte-n imnuri bucuria… Există Dumnezeu…şopteşte Izvorul clipocind la vale Iar vântul hoinărind prin ramuri Îi cântă ode şi-osanale… Există Dumnezeu…şi cerul O spune-n orice dimineaţă Când soarele răsare iarăşi Şi tot pământul prinde viaţă… Acum…mai mult ca niciodată Prin tot ce fac o spun şi eu Ca lumea-ntreagă să-nţeleagă… Există sigur Dumnezeu!!! Vulcan-09-02-2015      Maria Luca

În lume e iarnă, e teamă…


Sunt doruri ce-n taină mai plâng, Cuvinte ce încă mai dor… Sunt inimi ce bat cu iubire Şi aripi întinse spre zbor… În lume sunt râuri ce poartă În unde speranţă şi vis Dar sunt şi izvoare de ură Ce porţi către hău au deschis… Sunt mâini ce se-nalţă spre ceruri Şi glasuri ce cântă iubirea… Genunchi ce se pleacă în rugă Cerând pe pământ izbăvirea… În lume e iarnă, e teamă Şi vremuri ce duhu-nfioară Dar ştiu va veni într-o zi În suflete iar Primăvară! Vulcan-09-02-2015    Maria Luca

Mamă dragă, mama mea…


Mamă dragă, mama mea Cât aş vrea de aş putea Din puterea mea să-ţi dau Şi durerea să îţi iau! Ţi-aş da mamă tinereţe Şi trecuta frumuseţe… Ochii limpezi şi curaţi De iubire-nfioraţi… Şi-apoi mamă ţi-aş mai da Tot ce ţi-ai dorit cândva… Zile multe, fericite Şi speranţe împlinite… Dar nu pot…şi-mi pare rău… Sunt…

A venit un om la Domnul…


A venit un om la Domnul Într-o zi…pe drum de rugă… A venit cu lacrimi multe Ca Divinul să-l asculte Glasul lui la El s-ajungă… A venit purtând în spate O povară de dureri Şi de grijuri nesfârşite, De speranţe năruite Şi de lipsă de puteri! Şi-a venit umil la cruce Să lase povara grea El purta un dor nestins De albastru necuprins Şi de sfântă ţara Sa! A venit un om la Tatăl Cu iubire şi credinţă Nu spre-a cere bogăţie Ce rugina o sfâşie Ci doar har şi biruinţă! Dumnezeu cu mâna-I sfântă Către om s-a aplecat… A luat povara grea, L-a cuprins cu dreapta Sa Şi l-a binecuvântat! Vulcan-09-02-2015    Maria Luca

Mai vino în rugă, creştine!


Mai vino în rugă, creştine Spre cer mai înalţă un cânt… În lumea de-amar şi suspine Lumină tu fii pe pământ… Mai du vestea bună-a iubirii Spre cei ce săraci sunt şi goi Să porţi în albastrul privirii Un râu care curge şuvoi… Un râu cu izvoare la cruce Ce poartă în unde un dor Şi-n juru-i speranţă aduce Şi aripi întinde spre zbor… Mai vino creştine în rugă Un cânt mai înalţă spre cer Ofranda de jertfă s-ajungă În ţara ascunsă-n eter! Vulcan-26-01-2015    Maria Luca

E timpul acum potrivit!


E timpul acum potrivit Să fac un bilanţ vieţii mele… Să caut printre doruri şi vise Un drum care duce spre stele… Dar vai…este frig şi e noapte Şi umbre sunt multe…şi teamă… În colţuri ascunse ispite Cu-o palidă rază mă cheamă… Uimită alerg la Izvorul Ce poartă în unde credinţa Şi glasu-mi se-nalţă spre ceruri: “Mai spală-mi Tu, Tată fiinţa… Mă iartă…mă iartă Părinte Că timpu-am pierdut în zadar Robit de a vieţii corvoadă Departe de rugă şi har… Mă iartă de lacrima stinsă De cântul ce nu l-am cântat… De paşii opriţi pe cărare De nopţile când nu am vegheat! Genunchii-mi se pleacă la cruce Şi dorul de Tine mă doare… O, Tată revarsă-Ţi Iubirea Trimite-mi o rază de Soare! Vulcan-31-01-2015     Maria Luca

Unde eşti?


Nu era ceaţă oarbă-n jurul tău, Nici trupul nu-ţi dădea lăstari de foame, Dar tu- ai deschis portiţa către rău, Adame. Viaţa-ţi râdea în casa de splendori Unde belşugul deborda din poame, Însă-ai ales, neascultând, să mori, Adame. Te-ardea al conştiinţei glas divin, Dar nu ştiai că faptele-ţi infame Nu se prescriu în frunze de…

Doamne, câtă bucurie…


Doamne, câtă bucurie ai adus în viaţa mea De când Te cunosc pe Tine şi-nţeleg Iubirea Ta… Câtă pace port în suflet şi-n privire cât senin Când m-aplec cu reverenţă şi în Faţa Ta mă-nchin… Rătăcit eram în lume fără nici un ajutor Când m-ai ridicat pe braţe ca un bun şi blând Păstor Mi-ai vorbit despre salvare…despre ceruri mi-ai vorbit Şi mi-ai arătat o, Doamne cât de mult Tu m-ai iubit! Câte clipe fericite am trăit în părtăşie Când prin Duhul Tău cel Sfânt mi-ai ţinut credinţa vie Şi m-ai învăţat Părinte să fiu sare şi lumină S-aduc sfântă mângâiere într-o lume ce suspină! O, dacă-aş putea vreodată să Îţi răsplătesc iubirea Ce mi-a dat în dar iertarea, harul sfânt şi mântuirea… De-aş putea prin versul meu să cuprind a Ta splendoare Să spun lumii-ntregi Isuse cât de bun eşti Tu şi mare! Dar cuvintele-s puţine şi e mintea limitată Să cuprind cu ele jertfa şi iubirea Ta de Tată… Tot ce pot să-Ţi dau Părinte este inimioara mea Ce-o păstrez ca rug aprins până la venirea Ta!!! Vulcan-07-02-2015    Maria Luca

Doamne, câtă bucurie…


Doamne, câtă bucurie ai adus în viaţa mea De când Te cunosc pe Tine şi-nţeleg Iubirea Ta… Câtă pace port în suflet şi-n privire cât senin Când m-aplec cu reverenţă şi în Faţa Ta mă-nchin… Rătăcit eram în lume fără nici un ajutor Când m-ai ridicat pe braţe ca un bun şi blând Păstor Mi-ai vorbit despre salvare…despre ceruri mi-ai vorbit Şi mi-ai arătat o, Doamne cât de mult Tu m-ai iubit! Câte clipe fericite am trăit în părtăşie Când prin Duhul Tău cel Sfânt mi-ai ţinut credinţa vie Şi m-ai învăţat Părinte să fiu sare şi lumină S-aduc sfântă mângâiere într-o lume ce suspină! O, dacă-aş putea vreodată să Îţi răsplătesc iubirea Ce mi-a dat în dar iertarea, harul sfânt şi mântuirea… De-aş putea prin versul meu să cuprind a Ta splendoare Să spun lumii-ntregi Isuse cât de bun eşti Tu şi mare! Dar cuvintele-s puţine şi e mintea limitată Să cuprind cu ele jertfa şi iubirea Ta de Tată… Tot ce pot să-Ţi dau Părinte este inimioara mea Ce-o păstrez ca rug aprins până la venirea Ta!!! Vulcan-07-02-2015    Maria Luca

Zadarnic…


Zadarnic ai în viaţă un nume, bogăţii De nu ai pace-n suflet şi sfinte bucurii… Zadarnic vorbe-alese înşiri în rugăciune De nu ţi-e duhul cântec şi dragostea-ţi apune… Zadarnic drumul tău pavat e şi frumos De nu te-aşteaptă-n capăt Părintele Cristos Când nu te însoţeşte credinţa şi speranţa Zadarnică e truda…zadarnică e viaţa… Zadarnic strângi comori ce-odată vor pieri De nu zideşti altarul din templul inimii… Zadarnic mergi la oameni vorbind despre salvare De nu eşti tu exemplu şi-n lume nu eşti sare! De-ar fi să ai palate…să fii un înţelept, Să fii un om în viaţă cinstit şi bun şi drept, De-ar fi întreg pământul să fie doar al tău Zadarnic toate-acestea de n-ai pe Dumnezeu! Vulcan-07-02-2015     Maria Luca

Se pune astăzi întrebarea!


Se pune astăzi întrebarea Mai actuală ca oricând… Te-ai pregătit tu soră, frate Ai haine albe şi curate Când Domnul va veni…curând? Ai dus în lume vestea bună Vorbind de har şi de salvare? Ai fost lumină pe pământ, Ai ridicat pe cel înfrânt Şi-n lume oare ai fost…sare? Se pune astăzi întrebarea Suntem noi fii de Dumnezeu? Suntem spălaţi în sânge sfânt Şi am trăit al Său Cuvânt S-ajungem sus în cerul Său? Vulcan-06-02-2015    Maria Luca

O, Domnul meu…cine eşti Tu?


O, Domnul meu cum aş putea Splendoarea Ta să înţeleg Când eşti în picurul de apă Şi universul eşti… întreg! Cum aş putea cu gândul meu Să Te cuprind… să Te zăresc… Să-Ţi spun prin slabele-mi cuvinte Cât Te ador… cât Te iubesc! O, Domnul meu… ce taină oare Te-au îndemnat să Te opreşti În dreptul meu -un rob netrebnic- Să mă ridici… să mă iubeşti? Ce merit am avut Isuse Să Te jertfeşti şi pentru mine Să-mi netezeşti cărări cereşti În viaţa-mi plină de ruine? O, Domnul meu cine eşti Tu? În toate… tot… de necuprins… Şi cum pot eu… un fir de praf Să strălucesc de dor aprins! Vulcan-03-02-2015     Maria Luca

Mulţumesc Iubit Olar!


Doamne, când m-ai luat în palme -Bulgăre urât de lut- Şi m-ai învârtit pe roată Mult am plâns…mult m-a durut… Nu ştiam că Tu, Isuse Modelai a mea fiinţă… Mă treceai prin foc şi apă Să ajung la biruinţă… Şi am plâns…şi am cârtit… Şi-am strigat spre Tine, Tată… Am crezut că m-ai uitat Un pribeag prin frig şi zloată… Dar Tu, Doamne m-ai iubit Mai presus de tot şi toate Şi m-ai vrut aur curat Strălucind până la moarte! Mulţumesc Iubit Olar Că prin Harul Tău Divin Am ajuns un fiu de Rege Şi spre slava-Ţi mă închin! Vulcan-30-01-2015    Maria Luca

De ce plângi?


De ce plângi iubită soră? Frate drag de ce suspini? Oare-n marea vieţii tale E furtuna mult prea mare Şi pe cale iar sunt spini? De ce paşii tăi pe drum Obosesc şi te opreşti? Oare crezi că Dumnezeu Nu-ţi mai dă puteri la greu Prin necaz să biruieşti? Unde-i oare dragoste Frate drag…soră iubită? Unde e avântul care Te purta la adunare Pe a dorului aripă? De ce astăzi glasul tău E mai stins ca altădată? Oare crezi că viaţa ta Nu e scumpă-n Faţa Sa? Nu te-ascultă Cel ce-I Tată? Noi avem un Dumnezeu Ce e venic credincios! Nu mai plânge sora mea Frate nu mai suspina Domn îţi e Isus Cristos! Vulcan-29-01-2015    Maria Luca

Dacă-n inima ta…


Dacă-n inima ta Mai există ceva Ce te ţine legat De al lumii păcat… Dacă-n sufletul tău A rămas un ecou Ce te-ndeamnă să pleci Pe străine poteci Te-apleacă la cruce Căci ruga aduce Prin Duhul putere, Alin, mângâiere… Prin sângele sfânt Să faci legământ Şi-atunci dragul meu Chiar dacă ţi-e greu Va fi lângă tine La greu şi la bine Un Tată iubit, Un Domn Preamărit! Vulcan-28-01-2015    Maria Luca

Sonet de februarie


De mușcătura crivățului arsă Scâncește alb pădurea prin nămeți, Și negrul croncănit, născând tristeți, În gri rescrie partitura ștearsă. Scrâșnesc zăpezi în sure dimineți, Și-n gerul care valuri se revarsă Doar hornul cald, suindu-și lâna toarsă, Mai dă speranțe pașilor răzleți. E rece lumea de indiferență Și-n gerul urii oamenii trosnesc Pășind cu neiertarea în…

Tu, suflet rătăcit…


Tu, suflet rătăcit ce-alergi spre nicăieri Cu inima-mpietrită şi fără de puteri Nu simţi că uneori te prinde-aşa un dor Şi-ai vrea să uiţi de toate…să te avânţi în zbor Să laşi în urmă lumea şi viaţa de păcat Ce ţi-a robit fiinţa şi singur te-a lăsat Nu simţi că undeva-n adâncul tău, ascuns Înmugureşte tainic un dor de nepătruns Şi creşte…şi tot creşte şi inima-ţi cuprinde Şi-n sufletul pustiu o flacără se-aprinde… Căci dorul, el te poartă spre vremuri de demult Când Domnul ţi-era Tată şi Pavăză, şi Scut… Când dragostea divină-ţi învăluia făptura Şi tu nu cunoşteai ce-i temerea şi ura. Îţi aminteşte dorul de dragostea dintâi Când adormeai adesea cu ruga căpătâi Şi calea-ţi era dreaptă…şi cugetul curat Iar viaţa ţi-era lină, lipsită de păcat… Dar undeva, cândva ai rătăcit cărarea Şi n-ai mai auzit Cuvântul nici chemarea Şi n-ai mai înţeles menirea-ţi pe pământ Ce Dumnezeu ţi-a dat-o prin Duhul Său cel Sfânt… O, suflet rătăcit zadarnic tu alergi Căci numai praf şi fum în palmele-ţi culegi… Opeşte-te acum…e timpul să te-opreşti Să-nveţi din nou să ierţi, să speri şi să iubeşti… Apleacă-te spre dorul ce arde-n pieptul tău Şi-ai să-ntâlneşti din nou pe Domnul Dumnezeu! Vulcan-27-01-2015      Maria Luca

Mai ninge şi azi!


Mai ninge şi azi pe pământ Cu fulgi de speranţă şi dor… Mai ninge cu alb…cu visare Şi aripi deschise spre zbor… Iubirea mai cântă şi-acum În inimi un cântec divin Şi freamătă duhu-n cuvinte, Şi cerul e azi mai senin… Sunt ochi ce mai caută spre zări Şi mâini ce spre cer se ridică… O cale se-arată măreaţă Spre care păşim fără frică… Mai ninge şi-acum pe pământ Speranţă şi dor…şi-mplinire Iar cerul trimite spre noi Credinţă şi har…şi iubire! Vulcan-26-01-2015    Maria Luca

Să fii…


Să fii o rază ce străluce În lumea neagră de păcat… Să răspândeşti în jur lumină Prin traiul tău imaculat… Să fii izvorul de iubire Ce poartă-n unde bucurie Şi-atinge suflete pierdute În drumul către veşnicie… Să fii cuvântul ce alină Când lângă tine lacrimi dor… Când trupu-n neputinţă geme Tu aripă să fii în zbor… Să fii copil de Dumnezeu, Un strop de sare…far să fii… În tine să se oglindească Părintele de veşnicii! Vulcan-20-01-2015    Maria Luca

Sunaţi din trâmbiţe!


Sunaţi din trâmbiţe creştini E început de an Iar Domnul Slavei ne deschide Nou drum spre Canaan… Sunaţi din trâmbiţe…e timpul În lume să porniţi Să duceţi vestea dezrobirii La cei nemântuiţi… Iar glasul trâmbiţei vă fie Mai clar ca niciodată Prin el să proclamaţi iubirea Ce-o dă Divinul Tată! Vă fie inima un rug Arzând cu bucurie, Purtând speranţă şi credinţă Şi dor de veşnicie! Sunt astăzi vremi de cercetare Să nu vă prindă somnul… Sunaţi din trâmbiţe creştini Căci e aproape Domnul! Vulcan-19-01-2015    Maria Luca

Rugăciune de dimineaţă


  Când prima rază de lumină Îmi bate blândă la fereşti M-aplec în rugăciune Tată Să-Ţi mulţumesc că mă iubeşti… Îţi mulţumesc de somnul lin De pacea nopţii ce-a trecut… Îţi mulţumesc că-n valul mare Iubirea Ta îmi este Scut… Îţi mulţumesc de pâinea care Şi azi va aburi pe masă… Îţi mulţumesc de toţi ai mei, Că am familie…o casă… Îţi mulţumesc că Braţul Tău Mă poartă-n car de biruinţă Şi-n vremuri grele de-ncercări Îmi dai putere şi credinţă! Îţi mulţumesc că mi-ai dat Tată La şirul vieţii încă-o zi… Că mi-ai păstrat un loc la Tine Acolo sus în veşnicii! Vulcan-18-01-2015    Maria Luca

Tu ai nevoie de putere


Tu ai nevoie de puterea Ce-o poate da doar Dumnezeu Să mergi pe calea pocăinţei Ce te va duce-n cerul Său! Tu ai nevoie de credinţă, De-un Duh statornic şi curat Să fii lumină, să fii sare De Domnul binecuvântat! Tu ai nevoie de iubire De-o inimă aprinsă, vie Căci doar iubirea este scara Ce duce sus în veşnicie! Şi tu şi eu avem nevoie În viaţa noastră de Cristos… De-al Său Cuvânt, de pace, soare, De tot ce-i bun şi e frumos! Deci…pe genunchi în rugăciune În Numele cel Sfânt Isus Să cerem Domnului lumină Spre ţara ce ne-aşteaptă sus! Vulcan-04-01-2015    Maria Luca

Cine oare-I lângă tine?


Cine oare-I lângă tine Ne-ncetat să te aline? În furtună şi dureri Cine oare-ţi dă puteri? Oare pentru-al tău păcat Cine viaţa şi-ar fi dat? Să fii astăzi mântuit Cine oare-ar fi murit? Când ţi-e greu şi plângi ades De lume neînţeles Cine oare…spune-mi cine Şterge lacrimi şi suspine? Spune-mi cine-n zori de zi Îţi dă harul de a fi Călător pe-acest pământ Şi-ţi dă hrană prin Cuvânt? Cine-n braţe te-a luat Şi te-a binecuvântat Să ai pace, sănătate, Haine albe şi curate? Cine oare ţi-a promis Că-ţi dă pâinea ca prin vis Şi te va iubi mereu? Numai unul…Dumnezeu! Vulcan-10-01-2015     Maria Luca

Tu ai nevoie de putere


Tu ai nevoie de puterea Ce-o poate da doar Dumnezeu Să mergi pe calea pocăinţei Ce te va duce-n cerul Său! Tu ai nevoie de credinţă, De-un Duh statornic şi curat Să fii lumină, să fii sare De Domnul binecuvântat! Tu ai nevoie de iubire De-o inimă aprinsă, vie Căci doar iubirea este scara Ce duce sus în veşnicie! Şi tu şi eu avem nevoie În viaţa noastră de Cristos… De-al Său Cuvânt, de pace, soare, De tot ce-i bun şi e frumos! Deci…pe genunchi în rugăciune În Numele cel Sfânt Isus Să cerem Domnului lumină Spre ţara ce ne-aşteaptă sus! Vulcan-04-01-2015    Maria Luca